SUA: Noi finanţări şi „acţiuni agresive” pentru salvarea economiei naționale

Cea mai brutală lună de la Wall Street din 1929 încoace a şters toate câştigurile care au urmat inaugurării lui Donald Trump. Măsurile anunţate de Fed nu calmează pieţele, iar fundamentalele sunt în deteriorare rapidă, spun analiştii, în vreme ce BET începe săptămâna cu o scădere de 4,2%.

Spunând că este necesară o acţiune „agresivă” pentru a atenua impactul economic provocat de pandemia de coronavirus, Rezerva Federală (Fed) a Statelor Unite, cea mai importantă bancă centrală din lume, a anunţat, luni, că va cumpăra un număr nelimitat de obligaţiuni suverane, la care se adaugă active corporative şi ipotecare, pentru a preveni o criză de lichiditate, transmite MarketWatch.

Fed-ul a anunţat că va achiziţiona active „în cantitatea necesară” pentru a sprijini buna funcţionare a pieţelor şi transmisia eficientă a politicii monetare, în esenţă promiţând să facă tot posibilul pentru a evita o criză financiară prin relaxare cantitativă nelimitată. Premergător anunţului, Fed-ul a stabilit un plafon de 700 de miliarde pentru achiziţia de active din pieţele secundare.

Suplimentar, Rezerva Federală a anunţat mai multe programe noi de finanţări în valoare de 300 miliarde de dolari pentru a susţine mai multe sub-pieţe financiare, inclusiv prin intervenţia în piaţa principală de obligaţiuni unde sunt emise noi instrumente de datorie. Fed-ul a mai precizat, luni, că va anunţa în curând un program nou-nouţ de finanţare directă a micilor întreprinderi, intitulat „Main Street Business Lending Program”.

Noile mişcări de calmare a pieţelor din partea Fed au venit după ce Republicanii şi Democraţii din Congresul american nu au reuşit să cadă de acord asupra pachetului de 2.000 de miliarde de dolari pentru stimularea economiei. Democraţii din Senatul american au atacat planul Republicanilor, spunând că este prea generos cu firmele mari şi că nu oferă destul sprijin angajaţilor de rând. Momentul a retrezit amintiri cu privire la prima încercare eşuată de salvare a economiei americane din 2008, atunci Republicanii blocând un pachet similar în scop cu cel de acum.

„Fed-ul a încercat să umple spaţiul lăsat gol de paralizia politicii fiscale", a comentat situaţia Thomas Simons, economist la Jefferies, citat de Financial Times. "Paşii aceştia sunt destul de semnificativi, dar nu rezolvă toate problemele care necesită o rezolvare. Liderii politici trebuie în continuare să stabilească un plan de joc sau masele vor suferi", a adăugat Simons.

„Singura paralelă care îmi vine în minte este cu momentul «orice este necesar» al lui Mario Draghi, cu excepţia că acestea nu sunt doar cuvinte", a precizat pentru MarketWatch Robert Perli, fost angajat al Fed şi în prezent analist la compania Cornerstone Macro.

Fed-ul a spus că a decis să acţioneze pentru că economia Statelor Unite va suferi în mod clar perturbări severe din cauza crizei coronavirus. James Bullard, preşedintele ramurei din St. Louis a Federal Reserve, a declarat duminică că rata şomajului în SUA ar putea ajunge la 30% - în timpul Marii Depresiuni, şomajul a atins un vârf istoric de 24,9% tocmai în 1933, la 4 ani de la startul depresiunii. Bullard a estimat că pierderea PIB în trimestrul doi din acest an, în ritm anualizat, ar putea fi de 50%, o evoluţie fără precedent istoric.

„Trebuie depuse eforturi agresive în sectoarele publice şi private pentru a limita pierderile de locuri de muncă şi de venituri şi pentru a promova o revenire rapidă odată ce perturbările dispar”, a mai precizat banca centrală într-un comunicat.

Criza coronavirusului a lovit atât producţia (oferta), cât şi locurile de muncă şi consumul (cererea), iar economiştii se aşteaptă la momentul actual ca economia americană să se contracte cu 0,7% în acest an, însă aceasta s-ar putea adânci în funcţie de cât de lung stă economia îngheţată. Analiştii Goldman prognozează de asemenea o contracţie de 1% a economiei globale, cu marile economii industrializate – Japonia, Germania, Italia, Franţa, Marea Britanie, Canada – urmând să sufere o pierdere a PIB între 2% şi 5%, Italia urmând să sufere cel mai mult. Pentru China, creşterea ar urma să se menţină robustă, de peste 4%.

Mesaje similare, hotărâte, precum cel al Federal Reserve, au venit şi de la autorităţile fiscale europene. Mario Centeno, preşedintele eurogrupului – grupul miniştrilor de finanţe din zona euro –, a anunţat luni că "nu va exista limită" la răspunsul economic al autorităţilor europene şi naţionale. Potrivit acestuia, BCE, Comisia Europeană şi guvernele lucrează cu un nivel ridicat de coordonare pentru a livra un răspuns economic "semnificativ" care se concentrează pe solidaritate socială.

Luni a fost publicat primul set de date pentru luna martie privind sentimentul de afaceri din zona euro, acesta indicând o scădere abruptă a încrederii consumatorilor, la cel mai redus nivel din ultimii cinci ani.

Pe bursele americane, luni, după o evoluţie pozitivă la deschidere venită pe fondul pachetului de măsuri anunţat de Fed, indicii de la Wall Street s-au prăbuşit din nou, volatilitatea extremă şi panica investitorilor refuzând să cedeze teren. Toate cele trei coşuri de acţiuni principale de la New York au scăzut abrupt la circa trei ore de la deschidere: S&P 500 s-a prăbuşit 4,9%, în timp ce Dow Jones Industrial Average a pierdut 4,1%, iar indicele sectorului tehnologic Nasdaq Composite a scăzut 2,9%.

„Dezamăgitor, intervenţia masivă a Fed-ului nu s-a dovedit suficientă având în vedere fundamentalele care se află într-o deteriorare rapidă, acţiunea întârziată a Congresului şi daunele deja suportate", a comentat situaţia Mohamed El Erian, consilier economic principal la Allianz, pe contul său de Twitter.

Per total, în ceea ce se prefigurează cea mai brutală lună pentru Wall Street de la Marea Depresiune din 1929 încoace, indicii americani au marcat pierderea tuturor câştigurilor care au urmat inaugurării preşedintelui american Donald Trump din urmă cu puţin peste trei ani.

Peste Atlantic, în Europa, indicele pan-european de referinţă Stoxx 600 suferea un declin de 4,4%, în timp ce bursa de la Londra a pierdut 4,3%. Indicii de la Paris şi Frankfurt au pierdut 3,6%, respectiv 2%, după ce la mijlocul şedinţei au trecut pentru scurt timp în teritoriul pozitiv. La Bucureşti, indicele principal BET, al celor mai lichide 16 companii, a încheiat ziua cu o scădere de 4,2%, deasupra intervalului suport de la nivelul 6.900-7.000 de puncte, pe o lichiditate de peste 15 milioane de euro.

(sursa: )