Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Deşi ne aflăm în al cincilea an din exerciţiul financiar multianual 2014-2020, România a reuşit să atragă fonduri europene în valoare de numai 11,3 miliarde de euro, potrivit ultimei statistici publicate de Ministerul Fondurilor Europene. Dacă după primii doi ani din acest exerciţiu financiar reuşisem să atragem mai puţin de un miliard de euro, rezultatele s-au îmbunătăţit totuşi începând cu anul 2016. Astfel, pe lângă cele 11 miliarde de euro deja primite, contractele de finanţare semnate până la sfârşitul lunii iulie erau în valoare de peste 13 miliarde de euro, în condiţiile în care, în urmă cu un an, erau de numai 2,5 miliarde de euro. Totuşi, la capitolul infrastructură, ratăm în continuare banii europeni în lipsa proiectelor.
Conform datelor Comisiei Europene, în cadrul exerciţiului financiar 2014-2020, bugetul total alocat României este de 37,6 miliarde de euro, aici fiind inclusă şi cofinanţarea naţională. Din acest buget, circa 22,6 miliarde de euro sunt fondurile structurale şi de coeziune destinate a finanţa şapte programe operaţionale, printre care se numără cele destinate dezvoltării infrastructurii (transporturi, reţele de alimentare cu apă şi canalizare etc.), a capacităţii administrative, a IMM-urilor, a competitivităţii, adică domenii în care continuăm să fim deficitari.
Nu avem infrastructură, dar pierdem fonduri UE
Deşi avem la dispoziţie la acest capitol 22,6 miliarde de euro, am atras până acum doar trei miliarde de euro, ceea ce înseamnă o rată de absorbţie de numai 7,53%. În ianuarie şi februarie 2018, România a primit de la UE doar 39 de milioane de euro fonduri structurale şi de coeziune pentru exerciţiul 2014-2020, iar până la sfârşitul lunii iulie, sumele primite nu depăşiseră 348 de milioane de euro, existând toate şansele să rămânem repetenţi şi anul acesta. La nivelul anului trecut, Guvernul îşi programase să atragă fondurile structurale şi de coeziune, conform Legii bugetului de stat, în valoare de 4,44 miliarde de euro, dar a încheiat anul doar cu 1,28 de miliarde de euro.
2,69 miliarde de euro atrase în 2018
În 2018, până pe data de 31 iulie, sumele plătite de la bugetul UE erau în valoare de 2,69 miliarde de euro şi există toate şansele să depăşească sumele atrase anul trecut, care au fost în valoare de 4,8 miliarde de euro. Cele mai mari sume au fost accesate din Fondul European pentru Garantare Agricolă - 1,71 miliarde de euro, cele destinate dezvoltării rurale şi pescuitului au fost de 550,77 milioane de euro, iar fondurile care ar fi trebuit să susţină dezvoltarea regională şi infrastructura ţării au rămas cenuşăresele. În acelaşi timp, sumele plătite de România către bugetul UE au totalizat până la sfârşitul lunii iulie suma de 961,60 milioane de euro, rezultând un sold pozitiv de aproape 1,73 miliarde de euro.
48,37 de miliarde de euro este valoarea fondurilor europene atrase de România începând cu 2007, iar plăţile ţării noastre către bugetul UE au totalizat 16,23 miliarde de euro.
Sume primite de la bugetul UE în perioada 2007-2018 (mld. euro)
2007 1,599
2008 2,642
2009 2,930
2010 2,293
2011 2,621
2012 3,442
2013 5,557
2014 5,981
2015 6,438
2016 7,360
2017 4,818
2018 2,892
Am pierdut 1,64 miliarde de euro
Potrivit unei informări transmise de către Comisia Europeană în luna martie a acestui an către Parlamentului European referitoare la Cadrul Financiar Multianual 2007-2013, suma totală a fondurilor europene dezangajate automat din acest cadru financiar se ridică la 4,4 miliarde de euro. Cel mai prost la acest capitol a stat România, care a pierdut 1,64 de miliarde de euro, ceea ce a însemnat peste o treime a fondurilor dezangajate. Cele mai multe fonduri au fost pierdute în zona transporturilor (664,2 milioane de euro) şi a protecţiei mediului (438,5 milioane de euro). Spre deosebire de noi, polonezii au pierdut doar 353.000 de euro, ungurii - 27,9 milioane de euro, iar bulgarii - 240,7 milioane de euro. Dezangajările reprezintă fondurile europene alocate țărilor membre pentru exercițiul 2007-2013, care au fost pierdute din cauză că nu au putut fi cheltuite până la termenul-limită calculat după formula n+3, adică 31 decembrie 2016.
