Țară, țară, vrem turiști! Dăm mâncare și artiști!

Câteva idei geniale și bani puțini pot face cât o strategie de zeci de milioane de euro, cât s-a cheltuit pentru promovare, în ultimii opt ani. Dobrogea a luat-o pe cont propriu, după ce Radu Mazăre s-a mutat în Madagascar, iar Asociația Litoral Delta Dunării s-a desființat înainte de a da 1,5 milioane de euro înapoi, Consiliului Județean Constanța. Evenimentele gastronomice atrag mai mulți turiști decât brandul de țară. Dobrogea a reușit să-și creeze propria imagine multiculturală, prin eforturile asociațiilor din Constanța și Tulcea.

Fără bugete colosale și fără rețete de sifonat bani de la stat, zonele turistice au început să se autopromoveze, prin evenimente pentru care muncesc foarte mult toți cei implicați, atât din mediul de afaceri, cât și din administrația publică locală. “De două săptămâni nu mai știm cum este să dormim și muncim nonstop. Am avut atât de multe de pregătit, am alergat după fiecare grup în parte, după sponsori, am gătit, am pregătit, am făcut programări pentru cazare, am primit turiștii. A trebuit să ne descurcăm cu ce-am avut. Ne-am zbătut, dar a meritat!”, spunea sâmbătă, la Crișan, în Delta Dunării, viceprimarul localității, Aurora Trofim. Același lucru a făcut și primarul comunei, Ilie Munteanu, dar și consilierii locali. Toți s-au implicat direct în organizarea Festivalului Borșului de Pește al Deltei Dunării, alături de ANTREC Tulcea, pentru trei zile de petrecere în aer liber, în perioada 7-9 septembrie. La fel se întâmplă în toate micile comunități care vor să se promoveze, iar legătura cu sponsorii sau cu factorii de decizie de la nivel județean o fac, de multe ori, asociațiile patronale, precum ANTREC, Oragnizația Mamaia-Constanța sau noua Asociație de Management al Destinației Turistice Delta Dunării, cele trei asociații având deja o bună colaborare între ele.

Rețeta de succes a promovării

Secretul succesului are cel puțin două componente. În primul rând, reprezentanții comunităților cu bugete reduse, dar cu potențial turistic ridicat, au observat că evenimentele gastronomice și culturale atrag turiști din țară și din străinătate, mai ales după ce devin tradiție locală. Astfel, cei care au constatat că au de câștigat din organizarea unor astfel de evenimente, chiar și fără bani de la stat, sau, cel mult, în parteneriat public-privat, s-au mobilizat și au reușit să demonstreze că aduc turiști chiar și fără sprijin de la ministerul de resort, dar cu o foarte bună colaborare între ei, la nivel local, județean și chiar regional. A doua componentă a rețetei succesului este coeziunea, iar comunitățile mici au avantajul că toată lumea cunoaște pe toată lumea și toți au de câștigat.

Există viață și după decizia instanței

Deși moda festivalurilor și a evenimentelor organizate de primării a fost lansată mai mult pentru promovarea edililor și pentru câștiguri ilicite, astăzi se poate observa un nou fenomen și un trend pozitiv, în multe zone ale țării. Buna colaborare între partenerii din domeniul public și sectorul privat i-a ajutat pe foarte mulți să găsească soluții de finanțare a unor evenimente, chiar și fără bani publici sau fonduri europene, punând mână de la mână, pentru a strânge bugetul de care au avut nevoie. Mamaia și Constanța nu-l mai au pe Radu Mazăre, care a emigrat în Madagascar, scăpând astfel de condamnarea penală. Nici Asociația Litoral Delta Dunării (ALDD) nu mai participă la evenimentele cu personaje mitologice fictive, fete pentru turiști străini și care alegorice, după ce a obținut decizia de desființare, de la Curtea de Apel Constanța, dar mai există și alte variante de promovare a destinației. Festivalul Vinului Dobrogean a adus mii de turiști la Constanța, în Piața Ovidiu, timp de patru zile consecutiv, până ieri, iar astfel s-a trecut deja la o altă etapă a promovării Litoralului, care seamănă mai mult cu el însuși decât cu Rio de Janeiro în varianta kitsch.

Atunci când se termină banii de la stat și din fonduri UE, românii încep să aibă idei bune și să muncească pentru a le pune în aplicare. Festivalurile gastronomice și atle tipuri de evenimente cu bugete reduse au început să demonstreze eficiența muncii în parteneriat public-privat. În același timp cu afacerile din turism se dezvoltă și meșteșugurile tradiționale, dar și ansamblurile folclorice care mențin vie tradiția comunităților.

Vrem să facem împreună turism oenologic, ecoturism, cicloturism, tot ce înseamnă conservarea resurselor naturale din destinație, turism cultural, turism istoric, toate legate într-o experiență integrată pentru că atunci vor fi mult mai mulți turiști străini și români, pasionați să vină o perioadă mai lungă din an.

Anca Nedea Pavel, director executiv al Organizației Patronale Mamaia – Constanța

Festivaluri gastronomice și culturale

Festivalul Plăcintelor, de la Oituz, este unul dintre exemplele de succes, ca și Festivalul Sarmalelor, de la Praid. Dacă în județul Bacău se mâncau plăcinte-unicat, pe 2 septembrie, la a XIV-a ediție a festivalului organizat de ANTREC, în sud-estul țării, la Jurilovca, se strângeau, în aceeași perioadă, peste 15.000 de oameni, la Festivalul Borșului Lipovenesc, ajuns la a VIII-a ediție, iar în acest weekend, localitatea Crișan a adunat peste 2.000 de turiști în fiecare zi, la  Festivalul Borșului de Pește, ajuns la a VI-a ediție. În același timp, la Constanța, Festivalul Vinului Dobrogean s-a lansat cu prima ediție, având scopul declarat de a prelungi sezonul estival pe Litoral. Și rezultatele sunt vizibile, la toate aceste evenimente gastronomice și culturale: atrag mii de participanți și sprijină cu adevărat promovarea turismului.

Chiar și fără finanțarea pentru zilele orașului sau ale comunei, evenimentele au efect miraculos asupra creșterilor din industria ospitalității, acolo unde se face turism.