Taxele pe care Guvernul nu are curaj să le introducă.

Daca autoritatile statului, in frunte cu presedintele Romaniei, Traian Ba­ses­cu, si cu Mugur Isarescu, guverna­torul BNR, au recunoscut ca majora­rea TVA de pe o zi pe alta a fost o gre­­seala, Jurnalul National a facut un top al taxelor de criza pe care ofi­cia­lii tarii le-au propus, analizat si ra­­sanalizat, dar n-au avut curajul sa le implementeze. Romania ar strange anual 1,3 miliarde de euro din aceste taxe.

1. Taxa Robin Hood. Romania a avut probleme cu scumpiri puternice ale alimentelor, carburantilor si ener­giei inca din 2008, cand cotatiile in­ter­­nationale ale marfurilor au crescut pu­ternic, ca urmare a speculatiilor pu­ternice de pe bursele mondiale. O da­ta cu venirea crizei s-a ajuns la mi­nime istorice, dupa care economia a ramas in recesiune timp de doi ani. In acesti ani, benzina s-a scumpit cu 40%, iar pretul "aurului albastru" ur­mea­za aceeasi tendinta pe plan inter­na­tional, ceea ce forteaza mana au­to­ritatilor sa scumpeasca gazele natu­rale. Statul a amenintat de cateva ori companiile petroliere, cele de gaze na­turale si marii traderi de produse agricole cu aceasta "taxa Robin Hood", pe motiv ca profiturile lor in cres­tere vin din speculatii bursiere, nu din eficientizarea propriilor activitati. In final, ideea a fost abandonata. Un­ga­ria si Italia au avut astfel de taxe. Apli­cata in economia romaneasca, ta­xa ar aduce anual la buget circa 200 de milioane de euro, iar cuantumul ar creste in perioada urmatoare din cau­za liberalizarii preturilor la gaze natu­rale.

2. Taxa pe banci. Aceasta este o tendinta europeana conturata inca de anul trecut. Ungaria si Marea Britanie deja taxeaza bancile, iar astfel de idei sunt analizate si de Germania sau de Franta. In esenta, taxa ar fi un mic procent din valoarea activelor si s-ar duce intr-un cont extrabugetar, din care se vor aloca bani pentru sal­va­rea bancilor cu probleme, atun­­ci cand acestea exista. In Romania, un grup de senatori PDL a venit in fe­bruarie 2011 cu propunerea de a taxa timp de trei ani 2,5% din profitul bancilor, iar banii sa mearga la bugetul asigurarilor sociale. BNR nu e de acord cu asta si vrea ca banii sa mear­ga intr-un cont separat de buget. In Ungaria, bancile platesc un impozit de 0,45% din valoarea activelor, iar birul este achitat si de asiguratori si companiile de leasing. Daca s-ar aplica in Romania, s-ar strange anual circa 350 de milioane de euro.

3. Taxa pe fast-food. La inceputul acestui an, alesilor le-a venit ideea fi­x­arii unei taxe pe hamburgeri, saor­me, snacksuri chipsuri, produse de patiserie-cofetarie si bauturi carbogazoase pentru a aduce bani la bugetul si asa aflat pe minus al sanatatii. Ministerul Sanatatii estima ca ar adu­ce 700 de milioane de euro pe acelasi model cu taxa pe viciu, inclusa in pretul tigarilor si care a adus la buget 285 de milioane de euro in 2008. In final, taxa pe junk food a fost abandonata, romanii pot fi obezi in continua­re si apoi sa se mire de ce apar afec­t­i­uni cardiace. Concomitent, bugetul ramane cu gaurile nepeticite.

4. Taxa pe manele si vrajitoare. Ideea i-a venit premierului Boc in va­ra anului trecut, ca o metoda de a cal­ma cetatenii infuriati de scumpirea alimentelor si serviciilor din urma majorarii de TVA. Taxarea ar asigura respectarea principiului egalitatii, prin impozitarea tuturor veniturilor si pentru toti cetatenii. Problema e cu atat mai mare cu cat lupta cu eva­ziu­nea fiscala este un principiu clamat de toate guvernarile Romaniei, iar interpretii de manele isi afiseaza opulenta din greu peste tot, in vazul opiniei publice. "Se poate face prin controale indirecte, care vor permite ca si manelistii sa fie tratati ca toti cetatenii acestei tari si sa plateasca impozite si taxe legale. E problema Finantelor sa stabileasca modul in care se face aceasta impozitare, dar exista metoda controlului indirect", a afirmat Emil Boc in 7 august 2010. A trecut aproape un an, iar Finantele au dormit in papuci. Crucea cat toporul, ghiulul cat pateul si bratara cat lantul de la wc pot atarna in continuare linistite. Si nu se pune proble­ma ca n-ar fi meserie banoasa, din moment ce Adi Minune a renuntat la functia de consilier din Consiliul Lo­cal al comunei Stefanestii de Jos - Ilfov pentru a se dedica exclusiv ma­ne­lelor.

Motivul: niste controale ale Agentiei Nationale pentru Integritate, care a descoperit ca in 2008 si 2009 a realizat venituri mult peste cele obtinute in perioada mandatului de consilier. In aceeasi categorie intra taxarea vrajitoarelor, a datului in ghioc, rune, astrologie, tarot, chiro­man­tie etc., si care obtin venituri im­presionante. Dar autoritatile au fost spe­riate de "flacara violet" si de bles­temele vrajitoarelor, din moment ce propunerea a cazut la Senat. Impozi­tul de 16% pe venit si contributiile la pensii si sanatatate n-ar fi adus bogatie generala, dar ar trata pe toti cetatenii la fel, din moment ce artistii, de exemplu, platesc impozit pe venit.

Taxa pe divort in Sangeorgiu de Padure
Daca Romania nu a luat aceste masuri pana acum, autoritatile au adoptat insa ceva: taxa de divort de 10.000 de lei. Primarul comunei Sangeorgiu de Padure, din judetul Mures, a decis sa introduca aceasta taxa speciala, pentru a descuraja divorturile si a face oamenii sa se gandeasca de doua ori inainte de a inainta actele. Pentru comparatie, la Targu-Mures, taxa de divort este de 650 de lei, la Timisoara este de 500 de lei.