Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Vara este pe sfârşite şi ne îndreptăm uşor spre sezonul rece. El aduce aminte de veşnica problemă, facturile mari la întreţinere. Primarii vor începe să se plângă că nu au bani pentru subvenţii, iar societăţile de termoficare vor cere majorarea preţului gigacaloriei.
Contorizarea utilităţilor este o problemă care s-a rezolvat parţial. Majoritatea apartamentelor au contoare de apă caldă, dar de multe ori proprietarii plătesc apa rece la preţ de caldă, mai ales dacă stau la capătul coloanei. În sezonul rece, aceştia aşteaptă minute bune până când pe ţeavă vine apă caldă. Şi, uite aşa, se trezesc cu consumuri- record de apă caldă şi cu facturi umflate de către societatea de termoficare. De fapt, termenul de contoare este impropriu, ele fiind locatoare de cost. Acestea măsoară, pe baza unor aproximări, debitul de lichid. În mod normal, dacă ar fi fost contoare, de genul celor puse pe calorifere, ar fi trebuit să contorizeze gigacaloriile consumate.
Contorizarea individuală, o poveste fără sfârșit
Dacă vorbim despre contorizarea individuală a căldurii, aici lucrurile sunt şi mai complicate, având în vedere costurile iniţiale pe care ar trebui să le suporte proprietarii, dar ulterior, ele sunt amortizate rapid. La blocuri, furnizarea căldurii se face prin coloane comune (ţevi dispuse pe verticală) care nu permit separarea individuală a instalaţiilor de încălzire din interiorul apartamentelor. Dezavantajele acestui sistem sunt reprezentate de disconfort termic pentru întregul bloc, atunci când reparaţiile pentru părţile comune nu se fac la timp, dar şi în cazul neplăţii facturilor de către unii locatari. Pentru a realiza contorizarea individuală, furnizarea agentului termic trebui făcută pe orizontală. Asta înseamnă, în primul rând, montarea a două ţevi ( tur-retur) pe casa scării. Din ele se trag racorduri individuale pentru fiecare apartament, branşamentele fiind prevăzute cu robinete de izolare şi contoare de energie termică. Până acum autorităţile locale nu au fost interesate să pună la punct programe pentru astfel de lucrări, care ar putea fi cofinanţate din fonduri europene, deşi avantajele acestui modern tip de încălzire sunt evidente. Pe lângă reducerea costurilor, acest lucru ar permite „ izolarea” din sistem a rău-platnicilor imediat. 
Energia ieftină, în stand by
Utilizarea panourilor solare a prins foarte bine în zona rezidenţială, mai ales că utilizarea lor a fost impulsionată şi de programul guvernamental Casa Verde. Lucrurile se schimbă însă atunci când vine vorba despre blocuri. Aici lucrurile au rămas încremenite în trecut, fie că vorbim despre blocurile vechie, fie despre ansamblurile rezidenţiale mai noi. Chiar şi utilizarea panourilor pentru apă caldă, adică cele mai ieftine, tot ar fi un lucru benefic pentru locatari, dar autorităţile locale nu au mişcat nimic.
Casa Verde revine
Ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu, a anunţat, ieri, că săptămâna viitoare va fi apro-bată noua variantă a Programului Casa Verde, de care vor beneficia nu doar persoanele fizice, ci şi cele juridice. Este un proiect ambiţios prin care clădi-rile din România să arate altfel, iar utilităţile plătite de către români să fie reduse până la 70-80%, a precizat ministrul.
Guvernul promite bani
Potrivit Planului Naţional de acţiune în domeniul eficienţei energetice, 12 miliarde de euro vor reveni Ministerului Dezvoltării, 5 miliarde de euro Ministerului Mediului, 4 miliarde de euro Ministerului Economiei, 1,2 miliarde de euro la Transporturi etc. În ceea ce priveşte măsurile care vizează domeniul reabilitării termice a clădirilor, ele sunt evaluate la 5,4 miliarde de euro, iar cele care vizează domeniul termoficării, la trei miliarde.
26,3 miliarde euro este va- loarea totală a planului naţional de acţiune în domeniul eficienţei energetice.
Autorităţile au anunţat că vor înfiinţa în curând Fondul Naţional pentru Eficienţă Energetică, un instrument cu ajutorul căruia vor fi finanţate proiecte care au ca scop îmbună-tăţirea randamen-telor energetice.
