UPDATE - Tehnocraţii testează execuţia liber-profesioniștilor

UPDATE - Gabriel Biriş, secretar de stat în Ministerul Finanţelor, a demisionat joi din funcţie, a anunţat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Liviu Iolu.

Citeşte şi Secretarul de stat în MFP Gabriel Biriş a demisionat 

Contraperformanţele guvernării tehnocrate încep să iasă la lumină. După potopul de statistici prin care s-a încercat în ultimele luni inducerea ideii că economia românească duduie, începe să fie tot mai clar că golurile bugetare se măresc şi riscă să devină adevărate cratere până la sfârşitul anului. Ministrul Finanţelor, Anca Dragu, promitea săptămâna trecută că Guvernul nu va apela la majorări de taxe şi impozite în acest an, dar realitatea începe să o contrazică. 

În acest context, „Guvernul Bruxelles” a avut luni seară o primă încercare de a drege busuiocul bugetar şi a lansat, pe surse, în media, un proiect de modificare a Codului Fiscal care schimbă radical modul de plată a contribuţiilor sociale. O modificare ce ar diminua drastic veniturile a sute de mii de PFA-uri, dar şi veniturile persoanelor cu profesii liberale. Adică veniturile unei clase de mijloc, de pe urma căreia statul a avut doar de câştigat. Un proiect prin care Ministerul Finanţelor a încercat să testeze piaţa.

Reacţia negativă contabilizată l-a făcut ieri pe ministrul Finanţelor să bată în retragere. A băgat capul în nisip ca struţul şi a ţinut-o una şi bună: nu am văzut, nu am ştiut, nu mi-l asum. 

În final, promisiuni ferme că acest proiect de modificare a Codului Fiscal, în forma apărută în presă, nu va fi promovat. Cu toate acestea, ieri, proiectul de ordonanţă de urgenţă ajunsese pe masa Consiliului Fiscal pentru avizul consultativ.

Antreprenorii, dărâmați de taxe

Potrivit modificărilor avute în vedere, a căror paternitate ar aparţine aceluiaşi guru al finanţelor, secretarul de stat Gabriel Biriş, contribuţiile de asigurări sociale (CAS) ale angajatului ar fi fost majorate de la 10,5% la 21,7%, iar pentru sănătate (CASS), de la 5,5% la 8,9%. În schimb, angajatorii erau scutiţi de CAS pentru condiţii normale de muncă, precum şi de CASS. Măsura lovea direct în persoanele cu activităţi independente, care, în prezent, datorează 10,5% şi, respectiv, 5,5%, acestea trezindu-se cu o dublare a poverii fiscale.
Mai mulţi bani de la firme

După ce a constatat că schimbarea modului de impozitare a clădirilor cu destinaţie mixtă, locuinţă şi spaţiu de firmă, nu a adus mai mulţi bani la buget, prin noul proiect, cei de la Finanţe propun o modificare. Evaluarea acestor locuinţe nu mai este necesară, iar   impozitarea se va face pentru spaţiul destinat firmei prin aplicarea unei cote cuprinse între 0,2-1,3%  asupra valorii impozabile. Prin aplicarea acestor coeficienţi mari în raport cu cei aplicaţi pentru spaţiul rezidenţial (0,08-0,2%), Guvernul se asigură că va ciupi ceva bani în plus de la micii antreprenori, ei fiind principalii vizaţi de această modificare.

Timbrul de mediu, tot ilegal 

O altă inovaţie pe care o pregăteşte Executivul este şi introducerea taxei de mediu în preţul carburanţilor, după ce Curtea de Justiţie a UE a decis pe 9 iunie 2016 că taxa de primă înmatriculare este ilegală din punctul de vedere al legislaţiei UE, după ce România a extins-o şi la autovehiculele noi. Calculele celor de la Mediu arată că ar fi vorba de 5 bani/litru, bani care vor ajunge în conturile administrate de Ministerul Mediului, autoritate care are de restituit circa 1,5 miliarde de euro din „taxa auto”. Problema este că, dacă se va face acest lucru, taxa va fi returnată, punându-i pe posesorii de maşini să o plătească încă o dată. Ilegalitatea pe care o pregăteşte Guvernul este evidentă. 

Bugetul pe 2017, cartoful fierbinte

Acelaşi ministru Dragu anunţa săptămâna trecută că actualul Guvern nu va face bugetul pe anul viitor. Un gest de mărinimie faţă de viitorul Guvern căruia i-ar lăsa astfel mână liberă să-şi pună în practică programul de guvernare sau doar o fugă de adevăr? Dacă ar fi făcut bugetul, atunci ar fi trebuit să recunoască faptul că experimentul tehnocrat a fost un eşec major, iar reducerile de taxe intrate în vigoare în 2016 pun în pericol ţinta de deficit bugetar de 3% din PIB, pentru că măsurile adoptate de Guvern menite să stimuleze creşterea economică au cam lipsit. Mai mult, Codul Fiscal vine de la 1 ianuarie 2017 cu noi reduceri de taxe (eliminarea taxei pe stâlp, eliminarea accizei speciale de 7 eurocenţi la carburanţi, reducerea TVA de la 20% la 19%). Reduceri care ar trebui compensate prin alte măsuri care să stimuleze creşterea veniturilor bugetare, pentru că altfel deficitul bugetar ar urma să bată spre 3,8% din PIB. Prognozele nu prea ne dau mari speranţe: creşterea economică de 5% ar urma să se reducă anul viitor, iar consumul, care a explodat în acest an, va fi acoperit tot mai mult cu ajutorul importurilor, punându-se în pericol echilibrele macro, după cum atrag atenţia specialiştii. Cu acest tablou economic în tonuri gri în faţă, nu putem vorbi decât despre o fugă de adevăr şi despre o moştenire care va acţiona ca un balastru asupra următoarei guvernări.

Alte modificări din Codul Fiscal

Introducerea de contribuţii sociale obligatorii pentru categoriile de venituri reglementate de art. 61 din Codul Fiscal:

a) venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură;
b) venituri din cedarea folosinţei bunurilor; 
c) venituri din investiţii-