Trimitem România la export pe parcele

Odată cu liberalizarea pieţei funciare de la 1 ianuarie 2014, România s-a transformat în raiul speculatorilor de terenuri agricole. Numai anul trecut au fost scoase la vânzare circa 150.000 de hectare. Cât pământ au cumpărat străinii, nu se ştie exact, pentru că Ministerul Agriculturii nu are o statistică, dar asociaţiile fermierilor spun că aproximativ 50% a ajuns la străini.

Legislaţia în materie a statelor membre UE demonstrează că fiecare dintre acestea a impus o serie de restricţii la vânzarea terenurilor către străini, mai ales că siguranţa alimentară a unei ţări este o componentă importantă a securităţii naţionale. Există chiar ţări unde anumitor entităţi (fonduri de investiţii, bănci etc.) nu li se permite să cumpere terenuri pentru că sunt considerate structuri speculative care nu fac decât să creeze presiuni mari pe preţuri.

Minciuna are picioare scurte

Minciuna promovată de guvernanţi în ultimii ani, sub paravanul că aşa ne obligă UE, a fost demontată recent chiar de către Comisia Europeană. Răspunzând unei întrebări adresate de către europarlamentarul Partidului Puterii Umaniste, Maria Grapini, referitoare la posibilitatea ca oportunitatea vânzării terenurilor către persoane străine să fie decisă la nivel naţional, Comisia a spus foarte clar că această problemă ţine de competenţa statelor membre şi le este permis să impună restricţii pentru a proteja interesele publice legitime.

“Reglementarea pieţelor agricole şi funciare, inclusiv măsurile referitoare la vânzarea de terenuri către străini, ţine de competenţa statelor membre. Tratatele permit statelor membre să impună restricţii privind investiţiile străine în terenuri agricole în cazul în care astfel de restricţii sunt necesare pentru a proteja interesele publice legitime, de exemplu pentru a preveni speculaţiile excesive sau concentrarea excesivă a terenurilor ori pentru a asigura conservarea comunităţilor agricole. Aceste restricţii trebuie, de asemenea, să fie nediscriminatorii şi să se bazeze pe criterii clare, specifice şi nediscriminatorii, cunoscute dinainte. În plus, acestea trebuie să fie aplicate în mod proporţional şi nediscriminatoriu” -răspunsul dat de Comisia Europeană la întrebarea adresată de europarlamentarul PPU, Maria Grapini

Amploarea fenomenului este foarte greu de cuantificat, în condiţiile în care foarte multe terenuri vândute erau neintabulate. Aceste tranzacţii au ocolit notariatele, vânzarea făcându-se doar în baza titlului de proprietate sau a certificatului de punere în posesie.

Cine sunt vinovaţii

Principalul vinovat pentru această situaţie este Ministerul Agriculturii, care în 2014 a pus pe masa Guvernului un proiect de lege prost făcut, ale cărui efecte nefaste se fac simţite şi astăzi pentru că niciun alt ministru al Agriculturii nu şi-a făcut timp să modifice legea. Doar promisiuni. “Ne-am înstrăinat terenuri, fără noimă, când puteam să impunem restricţii pertinente! Vânzarea terenurilor ţine exclusiv de statele membre, nu de UE, scrie negru pe alb! Daniel Constantin a minţit! În 2014, a scos o lege care a favorizat înstrăinarea terenurilor. Eram în Guvern atunci şi am cerut să nu se aprobe legea. Recunoscută internaţional drept ţara cu terenuri extraordinare pentru agricultură, România a ajuns îngenuncheată de către unii ca Daniel Constantin şi alţii! Mă întreb, cu ce preţ?... Aş vrea să ştiu când va răspunde Daniel Constantin pentru ce-a făcut? E un rău imens şi, din păcate, ireparabil, dar pentru care trebuie să plătească!”, a declarat Maria Grapini.

Cum au făcut alte state

În alte ţări membre ale UE reglementările privind vânzarea terenurilor agricole către străini sunt foarte restrictive. Unele dau statului dreptul de preemţiune, altele cer acordul vecinilor şi arendaşilor. În plus, foarte multe cer potenţialului cumpărător să facă dovada că a locuit câţiva ani în ţara unde vrea să cumpere pământul.

Franţa

Aici funcţionează Societatea de Amenajare Funciară şi Dezvoltare Rurală, controlată de stat, ea având şi drept de preemţiune. Terenurile cumpărate de aceasta sunt vândute ulterior tinerilor agricultori. Străinii trebuie să facă dovada că au locuit câţiva ani în Franţa înainte de a cumpăra terenuri agricole.

Germania

Statul are drept de preemţiune la cumpărarea terenurilor agricole, iar orice tranzacţie care depăşeşte o anumită suprafaţă trebuie să fie aprobată de autorităţile locale. Şi aici străinii trebuie să facă dovada că au locuit câţiva ani în această ţară înainte de a cumpăra terenuri agricole.

Belgia

Aici funcţionează Banca Pământului, care are rolul de a cumpăra terenuri agricole. Străinii trebuie să facă dovada că au locuit câţiva ani în această ţară înainte de a achiziţiona terenuri agricole.

Italia

Vânzarea terenurilor este autorizată de o structură specială care, în prealabil, cere şi acordul vecinilor şi arendaşilor pentru realizarea tranzacţiilor. Ea are şi dreptul de preemţiune.

Ungaria

În această ţară pot cumpăra teren agricol doar persoane fizice şi acestea cu condiţia să lucreze direct pământul şi să aibă statut de agricultor.

Terenurile agricole s-au scumpit accelerat

Potrivit unei statistici privind preţurile terenurilor agricole în 2017, prezentată recent de reprezentanţii companiei Agricover în cadrul unui eveniment pe teme agricole, acestea au continuat anul trecut trendul ascendent, iar tendinţa se va păstra şi în acest an. Anul trecut, preţurile pe judeţe au variat după cum urmează:

Ilfov, Ialomiţa: 5.000-10.000 euro/ha

Arad, Timiş, Caraş-Severin: 6.000-8.500 euro/ha

Satu Mare, Bihor, Tulcea, Constanţa: 4.000-7.000 euro/ha

Călăraşi: 4.000-8.000 euro/ha

Brăila: 5.000-7.000 euro/ha

Braşov, Harghita, Covasna, Buzău, Prahova, Dâmboviţa: 4.000-7000 euro/ha

Botoşani, Iaşi: 3.500-7.000 euro/ha

Teleorman, Giurgiu: 3.000-6.000 euro/ha

Maramureş, Sălaj, Bistriţa: 2.500-5.000 euro/ha

Suceava, Neamţ, Bacău: 3.500-5.000 euro/ha

Vaslui: 2.500-4.000 euro/ha

(Sursa: Agricover)