Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Elena Udrea a ramas cu onoarea nereperata. Iritata de faptul ca Jurnalul National a scris despre bugetul alocat lansarii celebrei frunze si brandului turistic intr-un eveniment la Shanghai, Udrea ne-a dat in judecata. Prin acest proces, fostul ministru al Turismului a cerut despagubiri in valoare de 100.000 de lei reprezentand daune morale menite ai ii repara reputatia, prestigiul si credibilitatea care ar fi fost afectate. Articolul care a atras mania ministeriala a fost publicat in data de 21.09.2010 cu titlul 'Udrea, spectacol de 190.000 de euro“ . Sectia Civila de la Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti a respins plangerea Elenei Udrea ca neintemeiata, subliniind faptul ca presa are libertate de exprimare, poate emite judecati de valoare si nu trebuie sa fie transformata in purtator de cuvant al Ministerului Dezvoltarii Regionale si Turismului.
Udrea s-a simtit atacata
Elena Gabriela Udrea a reclamat faptul ca in cuprinsul articolului din ziar se fac afirmatii defaimatoare la adresa sa in legatura cu evenimentul de lansare la Shanghai a brandului turistic de tara, precum si in legatura cu atribuirea unor contracte de prestari servicii in vederea organizarii acestui eveniment de catre Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului (MDRT). In plus, Udrea sustinea ca 'prin intermediul articolului se realizeaza un real atac la persoana pentru ca nu sunt suficiente simplele afirmatii tendentioase care nu au niciun suport, in realitate jurnalista transand foarte clar situatia prin producerea de scenarii SF, menite sa induca cititorilor suspiciunea de coruptie, iresponsabilitate si abuz in utilizarea/cheltuirea banilor publici“.
Udrea a sustinut ca 'articolul in cauza i-a lezat dreptul personal nepatrimonial la onoare si reputatie, iar prin acuzatiile aduse a suferit un prejudiciu de imagine constand in atingerea adusa reputatiei, prestigiului si credibilitatii sale, precum si relatiile cu partenerii interni si externi“, se arata in motivarea depusa la dosar.
Udrea a mai aratat ca 'articolul calomniator a fost publicat intr-un cotidian national cu un tiraj de aproximativ 3,5 milioane de exemplare/luna si cu vanzari ce se apropie mult de aceasta cifra. Articolele aparute in Jurnalul National sunt preluate de alte publicatii scrise si online precum si de posturi TV cu citarea sursei“.
Jurnalist nu inseamna purtator de cuvant
In urma intampinarii formulate de Editura Intact si a inscrisurilor depuse la dosar, instanta a decis ca nu sunt indeplinite conditiile pentru atragerea raspunderii civile delictuale, respectiv existenta faptei ilicite, a prejudiciului, a legaturii cauzale si a vinovatiei paratilor.
Astfel, instanta s-a convins ca 'la baza articolului s-au avut in vedere informatiile publicate in Sistemul Electronic de Achizitii Publice, pe site-ul MDRT, precum si declaratiile unor specialisti in astfel de evenimente si chiar a celor implicati in acestea, afirmatiile plecand de la fapte reale, scrise in stil gazetaresc si au caracterul unor judecati de valoare in cazul carora CEDO excepteaza obligatia autorului de a face dovada veridicitatii“.
Instanta a mai retinut ca 'libertatea de opinie, fara de care libertatea de exprimare nu poate fi conceputa presupune posibilitatea de a elabora in toate domeniile o gandire personala sau de a formula o opinie liber aleasa, dreptul de a exprima orice opinie cu exceptia celor incompatibile unei societati democratice“.
CEDO face distinctie intre fapte si judecati de valoare aratand ca 'existenta faptelor poate fi demonstrata in tip ce adevarul judecatilor de valoare nu este susceptibil de a fi dovedit“. De asemenea, Curtea a decis printr-o jurisprudenta constanta ca in timp ce materialitatea faptelor poate fi probata, judecatile de valoare 'nu se preteaza la demonstrarea exactitatii lor, mai mult a pretinde o asemenea demonstratie aduce atingere insasi libertatii de opinie, element fundamental al dreptului garantat de art. 10 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului“. In plus, Instanta a retinut ca 'a impune unui jurnalist sa aduca dovezi pentru judecatile de valoare nu numai ca ar leza libertatea de opinie, dar ar lipsi de continut notiunea. S-ar ajunge la situatia in care un jurnalist nu ar face altceva decat sa intocmeasca un rezumat mecanic al faptelor la care a fost martor, fara alte afirmatii personale sau s-ar transforma intr-un simplu purtator de cuvant. Curtea Europeana a Drepturilor Omului a aratat ca este inadmisibil ca un ziarist sa nu poata formula judecati critice de valoare decat sub conditia demonstrarii veridicitatii lor.
Luand in calcul aceste aspecte, Judecatoria Sectorului 1, Sectia Civila a concluzionat ca articolul din Jurnalul National este 'in limitele legitime ale libertatii de exprimare, scopul fiind unul singur si anume de a supune atentiei publice o problema de interes general“, motiv pentru care a respins cererea de chemare in judecata ca neintemeiata.
