x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

UE ne dă, dar noi nu putem lua. Fondurile europene, sub 3% din PIB în 12 ani

0
Autor: Valentin Gros 18 Iul 2019 - 10:48
UE ne dă, dar noi nu putem lua. Fondurile europene, sub 3% din PIB în 12 ani MarianVejcik/Getty Images/iStockphoto Euro coins. Euro currency. European flag and euro money
Vezi galeria foto


Atragem fonduri europene puţine, în sume aproape nesemnificative, dacă le raportăm la dimensiunile economice. În ultimii doi ani se constată chiar o scădere, iar estimările pentru 2019 rămân pesimiste. Totuşi, aceşti bani contribuie la creşterea PIB, iar specialiştii consideră că pot veni şi vremuri mai bune, cu condiţia elaborării unor proiecte viabile.

 

Fondurile europene atrase de România nu au depăşit în niciun an de la aderarea la UE, în 2007, nivelul de 3% din Produsul Intern Brut (PIB). Aceasta, chiar dacă luăm în calcul că în perioada 2014-2016 au intrat sume din două cadre financiare multianuale, 2007-2013 şi 2014-2020.

„Conform Balanței financiare nete, în perioada 2007-2018 România a beneficiat de fonduri europene structurale și de coeziune (FSC) în valoare de aproximativ 21,4 miliarde de euro (incluzând și sumele oferite sub forma avansurilor), dintre care 17,3 miliarde de euro sunt aferente CFM  2007-2013, iar 4,1 miliarde de euro aferente CFM 2014-2020”, se arată în Raportul anual pe 2018 publicat de Banca Naţională a României (BNR).

 

Start firav după aderare

În primii şase ani de participare la mecanismele Uniunii Europene, procentajele au fost mai mici, cu excepţia a două „vârfuri”, 2009 şi 2012, când ne-am apropiat de 1% din PIB, cotaţia s-a situat în jurul valorii de 0,5% din PIB. Începând cu 2013, România a atras, în fiecare an, fonduri europene de minimum 2% din PIB. Cifrele sunt mici, chiar dacă ţinem cont că în toţi aceşti ani (2007-2018), economia ţării a crescut, astfel că raportarea s-a făcut la un PIB din ce în ce mai mare (cu două excepţii, anii 2009 şi 2010).

 

2019 se anunţă un nou an ratat

Analizând evoluţia PIB pe locuitor, ne arată că acesta a urcat substanţial de la aderare (1 ianuarie 2007) şi până azi. România a încheiat anul 2006 cu un PIB per capita de 5.600 euro, iar la finele lui 2018, a atins un nivel de 8.700 euro, cu peste 55% mai mare. Conform Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză (CNSP), România va avea în 2019 un PIB de 1.031 miliarde de lei (circa 218 de miliarde de euro), iar tendinţa este una de creştere, estimările pentru 2022 indicând 1,27 miliarde de lei (aproape 270 de miliarde de euro, la cursul actual). Dacă previziunile sumbre ale analiştilor se vor adeveri, România s-ar putea alege anul acesta doar cu un procentaj de 1% din PIB, adică aproximativ 10 miliarde de lei (2,7 miliarde de euro). O sumă mult prea mică faţă de posibilităţile şi nevoile economiei noastre.

 

Impactul asupra creşterii PIB

Fondurile europene au impulsionat evoluţia economiei româneşti în perioada de după aderare, chiar dacă nu la un nivel pe care ni l-am fi dorit. Comisia Europeană concluzionează, într-un document din 2016, care analizează perioada 1994-2011, că Fondurile Structurale și de Coeziune (FSC) au avut un impact pozitiv asupra creșterii economice la nivelul regiunilor de dezvoltare. Fondul Monetar Internațional confirmă acest rezultat într-un studiu efectuat în 2017, pe un eșantion de țări din Europa Centrală, de Est și Sud-Est. Experţii consideră că aceste fonduri exercită anual o influenţă pozitivă de 1,3% asupra PIB-ului regional, însă menționează că în cazul regiunilor ale căror transferuri depășesc o anumită limită, efectele FSC asupra creșterii economice devin nesemnificative.

 

Cum vin banii

Intrările de fonduri europene cuprind sume provenite din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), Fondul de Coeziune (FC), Fondul Social European (FSE), Fonduri Structurale și de Coeziune (FSC). FEDR finanţează în principal infrastructura, investiţiile generatoare de locuri de muncă, proiectele de dezvoltare locală şi ajutoarele pentru întreprinderile mici şi mijlocii. FC ajută statele membre cu un produs naţional brut (PNB) pe locuitor mai mic de 90% din media comunitară să-şi reducă diferenţele dintre nivelurile de dezvoltare economică şi socială şi să-şi stabilizeze economiile. FSE promovează ocuparea forței de muncă și a incluziunii sociale. FSC acţionează pentru eliminarea disparităţilor economice şi sociale între regiuni, în scopul realizării coeziunii economice şi sociale

 

Istoria recentă ne arată că în 2017 şi 2018 a scăzut ponderea banilor atraşi şi, cel mai probabil, vom constata un fenomen similar şi pe durata anului în curs. Fondurile europene cresc PIB-ul, iar investiţiile făcute cu aceste resurse produc ulterior bani. Construcţia de infrastructură ajută la dezvoltarea economică şi atrag companii în zonele unde se realizează. Nu aştept creşteri la absorbţia de fonduri europene pe termen scurt, pentru că acestea vin ca urmare a unor proiecte. Pentru 2020 deja trebuia pornit procesul, dar acest lucru nu se întâmplă. Pe termen lung, e posibil ca lucrurile să se îmbunătăţească, dar avem nevoie de o politică şi un program bine puse la punct

Adrian Codirlaşu, preşedintele asociaţia profesioniştilor în investiţii CFA România.

 

 

Citeşte mai multe despre:   fondurile europene

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Chirițoiu: Prezența României în conducerea ACER ne ajută în procesul de integrare pe piața europeană de energie

Chirițoiu: Prezența României în conducerea ACER ne ajută în procesul de integrare pe piața europeană de energie
Prezenţa reprezentanţilor României în forurile de conducere ale ACER constituie o asigurare suplimentară asupra tratamentului echitabil aplicat României în procesul său de integrare în piaţa internă...

Fonduri europene de circa 211 milioane de euro pentru investiții în agricultură și dezvoltare rurală

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) va deschide, în perioada martie - iulie 2020, mai multe sesiuni de depunere de proiecte pentru 12 submăsuri din PNDR 2020. Fondurile totale alocate...

Tranzacții slabe la BVB în această săptămână. BT, BRD și FP, cele mai lichide titluri

Tranzacții slabe la BVB în această săptămână. BT, BRD și FP, cele mai lichide titluri
Peste 8.800 de tranzacţii cu acţiuni în valoare totală de 105 milioane de lei au fost realizate în această săptămână pe Bursa de la Bucureşti, aceasta fiind a doua cea mai slabă valoare de tranzacţionare...

Biofarm a înregistrat un profit cu 30% mai mare în 2019

Biofarm a înregistrat un profit cu 30% mai mare în 2019
Producătorul de medicamente Biofarm a afişat un profit în creştere cu 30% anul trecut, la 50,807 milioane de lei, potrivit rezultatelor financiare preliminare neauditate remise Bursei de Valori Bucureşti...

Adrian Oros: Vrem să eliminăm deficitul balanței comerciale în agricultură și să revenim la excedent

Adrian Oros: Vrem să eliminăm deficitul balanței comerciale în agricultură și să revenim la excedent
Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, a anunţat că vrea să elimine deficitul balanţei comerciale din agricultură, aflat la nivelul de peste un miliard de euro, şi să revină la...

Activele nete ale fondurilor mutuale au depășit 25 de miliarde de lei

Activele nete ale fondurilor mutuale au depășit 25 de miliarde de lei
Activele nete totale ale celor 96 de fonduri mutuale româneşti au atins valoarea de 25,438 miliarde de lei la sfârşitul lunii ianuarie 2020, în timp ce numărul total de investitori în aceste fonduri a fost de...

Licitația pentru cel mai lung tunel din România ar putea fi lansată în luna mai

Licitația pentru cel mai lung tunel din România ar putea fi lansată în luna mai
Cel mai lung tunel din România, cu o lungime de aproape trei kilometri, ce urmează a fi făcut pe traseul din Sălaj al Autostrăzii Transilvania, are o valoare estimată de peste un miliard de lei, realizarea lui...

Lucian Bode vrea să reabiliteze peste 73 de kilometri de drumuri din Sălaj și Cluj

Lucian Bode vrea să reabiliteze peste 73 de kilometri de drumuri din Sălaj și Cluj
Ministrul Transporturilor, Lucian Bode, a declarat că Direcţia Regională de Drumuri (DRDP) Cluj vrea să preia şi să transforme în drumuri naţionale 73,3 kilometri de drumuri judeţene din Sălaj şi Cluj,...

Un singur ofertant pentru construcția centurii ocolitoare a Zalăului

Un singur ofertant pentru construcția centurii ocolitoare a Zalăului
Un consorţiu format din două firme, din China şi România, a fost singurul care a depus o ofertă de participare la licitaţia organizată de Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR),...

Un nou director general interimar la conducerea CFR SA

Un nou director general interimar la conducerea CFR SA
Ioan Pintea a preluat conducerea CFR SA, acesta fiind desemnat director general interimar de către Consiliul de Administraţie al Companiei Naţionale de Căi Ferate pentru un mandat de patru luni, informează un c...

Investiţiile străine, la jumătate faţă de 2008

Investiţiile străine, la jumătate faţă de 2008
Investiţiile străine directe au crescut uşor în 2019, cu circa 0,56% faţă de anul precedent, la aproximativ 5,3 miliarde de euro, conform Băncii Naţionale a României (BNR).  O valoare atât de mare nu a...

Comisia Europeană: România nu respectă criteriul deficitului şi deschiderea unei proceduri de deficit excesiv este justificată

Comisia Europeană: România nu respectă criteriul deficitului şi deschiderea unei proceduri de deficit excesiv este justificată
Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2020-2022, adoptată de Guvern în data de 10 decembrie 2019 şi trimisă Parlamentului, prevede o ţintă de deficit de 3,8% din PIB în 2019, o cifră care potrivit Comisiei E...

Leul se depreciază vertiginos în raport cu principalele valute. Cel mai scăzut nivel din istorie față de dolar

Leul se depreciază vertiginos în raport cu principalele valute. Cel mai scăzut nivel din istorie față de dolar
Cursul valutar rezultat din cotaţiile anunţate de băncile autorizate să opereze pe piaţa valutară: MONEDA SIMBOL RON 1 Euro EUR 4,7694 1 Dolar S.U.A USD 4,4000 1 Dolar australian AUD 2,9555 1 Leva...

OMV Petrom produce la rafinăria Petrobrazi un nou combustibil maritim

OMV Petrom produce la rafinăria Petrobrazi un nou combustibil maritim
OMV Petrom produce la rafinăria Petrobrazi un nou combustibil maritim cu conţinut redus de sulf, în urma unei investiţii de trei milioane de euro. Acest produs este unic pe piaţa din România şi le permite...

Tranzație pe piața de aluminiu. Preluarea Hydro Extrusion de către Hammerer Aluminium, autorizată de Consiliul Concurenței

Tranzație pe piața de aluminiu. Preluarea Hydro Extrusion de către Hammerer Aluminium, autorizată de Consiliul Concurenței
Consiliul Concurenţei a autorizat tranzacţia prin care Hammerer Aluminium Industries Holding Gmbh din Austria preia compania Hydro Extrusion SRL, potrivit unui comunicat al autorităţii de concurenţă. Hammerer Al...
Serviciul de email marketing furnizat de