x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

UE ne dă, dar noi nu putem lua. Fondurile europene, sub 3% din PIB în 12 ani

0
Autor: Valentin Gros 18 Iul 2019 - 10:48
UE ne dă, dar noi nu putem lua. Fondurile europene, sub 3% din PIB în 12 ani MarianVejcik/Getty Images/iStockphoto Euro coins. Euro currency. European flag and euro money
Vezi galeria foto


Atragem fonduri europene puţine, în sume aproape nesemnificative, dacă le raportăm la dimensiunile economice. În ultimii doi ani se constată chiar o scădere, iar estimările pentru 2019 rămân pesimiste. Totuşi, aceşti bani contribuie la creşterea PIB, iar specialiştii consideră că pot veni şi vremuri mai bune, cu condiţia elaborării unor proiecte viabile.

 

Fondurile europene atrase de România nu au depăşit în niciun an de la aderarea la UE, în 2007, nivelul de 3% din Produsul Intern Brut (PIB). Aceasta, chiar dacă luăm în calcul că în perioada 2014-2016 au intrat sume din două cadre financiare multianuale, 2007-2013 şi 2014-2020.

„Conform Balanței financiare nete, în perioada 2007-2018 România a beneficiat de fonduri europene structurale și de coeziune (FSC) în valoare de aproximativ 21,4 miliarde de euro (incluzând și sumele oferite sub forma avansurilor), dintre care 17,3 miliarde de euro sunt aferente CFM  2007-2013, iar 4,1 miliarde de euro aferente CFM 2014-2020”, se arată în Raportul anual pe 2018 publicat de Banca Naţională a României (BNR).

 

Start firav după aderare

În primii şase ani de participare la mecanismele Uniunii Europene, procentajele au fost mai mici, cu excepţia a două „vârfuri”, 2009 şi 2012, când ne-am apropiat de 1% din PIB, cotaţia s-a situat în jurul valorii de 0,5% din PIB. Începând cu 2013, România a atras, în fiecare an, fonduri europene de minimum 2% din PIB. Cifrele sunt mici, chiar dacă ţinem cont că în toţi aceşti ani (2007-2018), economia ţării a crescut, astfel că raportarea s-a făcut la un PIB din ce în ce mai mare (cu două excepţii, anii 2009 şi 2010).

 

2019 se anunţă un nou an ratat

Analizând evoluţia PIB pe locuitor, ne arată că acesta a urcat substanţial de la aderare (1 ianuarie 2007) şi până azi. România a încheiat anul 2006 cu un PIB per capita de 5.600 euro, iar la finele lui 2018, a atins un nivel de 8.700 euro, cu peste 55% mai mare. Conform Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză (CNSP), România va avea în 2019 un PIB de 1.031 miliarde de lei (circa 218 de miliarde de euro), iar tendinţa este una de creştere, estimările pentru 2022 indicând 1,27 miliarde de lei (aproape 270 de miliarde de euro, la cursul actual). Dacă previziunile sumbre ale analiştilor se vor adeveri, România s-ar putea alege anul acesta doar cu un procentaj de 1% din PIB, adică aproximativ 10 miliarde de lei (2,7 miliarde de euro). O sumă mult prea mică faţă de posibilităţile şi nevoile economiei noastre.

 

Impactul asupra creşterii PIB

Fondurile europene au impulsionat evoluţia economiei româneşti în perioada de după aderare, chiar dacă nu la un nivel pe care ni l-am fi dorit. Comisia Europeană concluzionează, într-un document din 2016, care analizează perioada 1994-2011, că Fondurile Structurale și de Coeziune (FSC) au avut un impact pozitiv asupra creșterii economice la nivelul regiunilor de dezvoltare. Fondul Monetar Internațional confirmă acest rezultat într-un studiu efectuat în 2017, pe un eșantion de țări din Europa Centrală, de Est și Sud-Est. Experţii consideră că aceste fonduri exercită anual o influenţă pozitivă de 1,3% asupra PIB-ului regional, însă menționează că în cazul regiunilor ale căror transferuri depășesc o anumită limită, efectele FSC asupra creșterii economice devin nesemnificative.

 

Cum vin banii

Intrările de fonduri europene cuprind sume provenite din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), Fondul de Coeziune (FC), Fondul Social European (FSE), Fonduri Structurale și de Coeziune (FSC). FEDR finanţează în principal infrastructura, investiţiile generatoare de locuri de muncă, proiectele de dezvoltare locală şi ajutoarele pentru întreprinderile mici şi mijlocii. FC ajută statele membre cu un produs naţional brut (PNB) pe locuitor mai mic de 90% din media comunitară să-şi reducă diferenţele dintre nivelurile de dezvoltare economică şi socială şi să-şi stabilizeze economiile. FSE promovează ocuparea forței de muncă și a incluziunii sociale. FSC acţionează pentru eliminarea disparităţilor economice şi sociale între regiuni, în scopul realizării coeziunii economice şi sociale

 

Istoria recentă ne arată că în 2017 şi 2018 a scăzut ponderea banilor atraşi şi, cel mai probabil, vom constata un fenomen similar şi pe durata anului în curs. Fondurile europene cresc PIB-ul, iar investiţiile făcute cu aceste resurse produc ulterior bani. Construcţia de infrastructură ajută la dezvoltarea economică şi atrag companii în zonele unde se realizează. Nu aştept creşteri la absorbţia de fonduri europene pe termen scurt, pentru că acestea vin ca urmare a unor proiecte. Pentru 2020 deja trebuia pornit procesul, dar acest lucru nu se întâmplă. Pe termen lung, e posibil ca lucrurile să se îmbunătăţească, dar avem nevoie de o politică şi un program bine puse la punct

Adrian Codirlaşu, preşedintele asociaţia profesioniştilor în investiţii CFA România.

 

 

Citeşte mai multe despre:   fondurile europene

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Numire surpriză la Ministerul Finanţelor Publice

Numire surpriză la Ministerul Finanţelor Publice
Sebastian Ioan Burduja a fost numit în funcţia de secretar de stat la Ministerul Finanţelor Publice printr-o decizie a prim-ministrului Ludovic Orban publicată marţi în Monitorul Oficial. Totodată, premierul a...

Administraţia digitală, într-o „comă profundă”

Administraţia digitală, într-o „comă profundă”
Administraţia românească digitală este absentă, în momentul de faţă, consideră fostul ministru al Comunicaţiilor Alexandru Petrescu.  „Este o perioadă, din perspectiva comunicaţiilor româneşti...

Efectul devastator al pesticidelor asupra albinelor. Inițiativă pentru eliminarea lor până în 2035

Efectul devastator al pesticidelor asupra albinelor. Inițiativă pentru eliminarea lor până în 2035
România a lansat iniţiativa cetăţenească europeană "Salvaţi albinele şi fermierii", prin care se urmăreşte strângerea unui milion de semnături de susţinere la nivelul UE, până în septembrie 2020, ast...

Credit Suisse dată în judecată de un fost bancher acuzat de spionaj economic în România

Credit Suisse dată în judecată de un fost bancher acuzat de spionaj economic în România
Vadim Benyatov, fost bancher la Credit Suisse Group AG, care în 2006 a fost arestat în România şi ulterior condamnat în dosarul privatizărilor strategice, a dat în judecată grupul bancar elveţian...

3 milioane de euro pentru amenajarea zonei de agrement a râului Suceava

3 milioane de euro pentru amenajarea zonei de agrement a râului Suceava
Primarul Sucevei, Ion Lungu, a semnat la Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei, împreună cu ministrul de resort Ion Ştefan, contractul de finanţare pentru proiectul "Revitalizare...

Leul s-a depreciat în raport cu euro şi a stagnat faţă de dolar

Leul s-a depreciat în raport cu euro şi a stagnat faţă de dolar
Leul s-a depreciat în raport cu euro, cursul afişat de Banca Naţională a României (BNR) fiind de 4,7787 lei, în creştere cu 0,10 bani (+0,02%) faţă de cotaţia din şedinţa anterioară, când moneda...

Medlife achiziționează unul dintre cele mai mari centre private de tratare a cancerului

Medlife achiziționează unul dintre cele mai mari centre private de tratare a cancerului
MedLife anunţă achiziţionarea pachetului integral de acţiuni al Spitalul OncoCard Braşov, unul dintre cele mai mari centre private de diagnostic şi tratament oncologic din România, potrivit unui comunicat al...

Majoritatea conexiunilor de internet mobil din România sunt 4G

Majoritatea conexiunilor de internet mobil din România sunt 4G
Mai mult de jumătate (55%) dintre conexiunile la Internet mobil înregistrate în România, la jumătatea anului 2019, sunt 4G, iar două treimi dintre utilizatori nu îşi limitează navigarea pe internetul mobil,...

Deficitul comercial al României a depășit 14 miliarde de euro în primele zece luni ale anului

Deficitul comercial al României a depășit 14 miliarde de euro în primele zece luni ale anului
Deficitul comercial al României a ajuns a 14,023 miliarde de euro în primele zece luni ale anului, cu 2,180 miliarde de euro mai mare faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit unui comunicat al...

Bani europeni pentru IT-iști și defavorizați

Bani europeni pentru IT-iști și defavorizați
Programele de finanțare a start-up-urilor din fonduri europene continuă, atât pentru antreprenorii din România, cât și pentru diaspora. Actualul guvern continuă, practic, tot ce s-a făcut în ultimii patru ani,...

Românii au uitat să plătească 7 miliarde la bancă

Românii au uitat să plătească 7 miliarde la bancă
Restanţa medie, pe cap de locuitor, la plata ratelor bancare echivalează cu 12% din salariul mediu lunar net, cifrat la 3.116 lei. Judeţele cu cele mai mici niveluri au şi cele mai reduse volume la creditare şi...

Dispar firme, dar în ritm tot mai lent

Dispar firme, dar în ritm tot mai lent
Numărul firmelor care şi-au suspendat activitatea în primele 10 luni ale acestui an a scăzut cu aproape 21% faţă de perioada similară din 2018, ajungând la 11.871, conform datelor publicate de Oficiul Naţional...

Administrația Deltei Dunării a reluat proiectul adăposturilor pescărești

Administrația Deltei Dunării a reluat proiectul adăposturilor pescărești
Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD) a reluat procesul de întocmire a proiectului pentru amenajarea adăposturilor pescăreşti şi speră ca în perioada de programare viitoare cel mai târziu...

Mai multe companii aeriene din Republica Moldova nu au voie să zboare în UE

Mai multe companii aeriene din Republica Moldova nu au voie să zboare în UE
Comisia Europeană a dat publicităţii o listă revizuită a companiilor aeriene care nu îndeplinesc standardele internaţionale de siguranţă şi, în consecinţă, sunt supuse unor interdicţii de a opera în...

Alexandru Petrescu: Domeniul comunicațiilor se află în comă profundă

Alexandru Petrescu: Domeniul comunicațiilor se află în comă profundă
Fostul ministru al Comunicațiilor, Alexandru Petrescu, este de părere că administraţia românească digitală este absentă, în momentul de faţă, subliind faptul că niciun reprezentant al guvernului nu a fost...
Serviciul de email marketing furnizat de