Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Despre privatizarea RADET sevorbeşte din ce în ce mai mult, aşa că, puţin a mai rămas până la demararea procesului de concesionare a serviciului de furnizare a energiei termice. De câţiva ani, regia de termoficare a fost botezată "gaura neagră" a bugetului Capitalei, alături de RATB.
Nu de puţine ori, primarul general, Sorin Oprescu, a declarat că jumătate din bugetul bucureştenilor a fost alocat pentru subvenţiile RADET şi pentru susţinerea RATB, singura soluţie fiind concesionarea în prima fază a regiei de termoficare. "Având în vedere riscurile pe termen mediu şi lung, singura soluţie va fi probabil concesionarea serviciului, lucru pe care îl voi pune cât mai curând în discuţia Consiliului General. Analizele arată clar că în curând ajungem la fundul sacului, însă problema rămâne nerezolvată, a declarat primarul Oprescu la ultima discuţie pe acest subiect.
Pentru a afla care sunt efectele acestei măsuri, Primăria Capitalei a comandat un studiu de oportunitate privind gestiunea serviciului public de alimentare cu energie termică. Decizia va aparţine însă consilierilor generali care vor decide dacă în acest moment este oportun ca RADET să fie privatizat sau nu. Situaţia este asemănătoare celei privind privatizarea serviciului de apă şi canal, decizie ce a fost luată pe vremea când primar general era Viorel Lis.
Contractul de concesionare a fost controversat la vremea respectivă, multe clauze fiind trecute la capitolul "strict secre". Multe reclamaţii, mulţi bucureşteni nemulţumiţi de modul în care erau facturaţi, investiţii promise şi neonorate la timp au fost doar câteva dintre hibele privatizării serviciului de apă şi canal. Abia acum relaţiile dintre municipalitate şi partea franceză au devenit unele normale, unele clauze din contract fiind schimbate. Să sperăm că edilii au învăţat ceva din această experienţă.
Revenind la subiectul RADET, din studiul amintit mai sus şi ajuns pe masa consilierilor generali, intrat şi în posesia Jurnalului Naţional, rezultă că unul din doi bucureşteni nu-şi va mai permite plata facturilor la energia termică. Municipalitatea ia în considerare majorarea preţului la gigacalorie la 200 de lei sau la 250 de lei fără TVA începând cu luna aprilie 2011, faţă de nivelul actual de 124 de lei cu TVA la care populaţia plăteşte căldura. Măsura ar avea un efect devastator asupra populaţiei, 50% din gospodării neavând cum să plătească aceste facturi imense. Ulterior, preţul nu ar trebui să crească cu mai mult de 10% în perioada 2011-2014 faţă de preţul din 31 aprilie 2010.
În ipoteza în care preţul ar creşte la 248 de lei, municipalitatea va mai acorda totuşi o subvenţie de 79 lei pe fiecare gigacalorie pentru a se completa până la tariful comercial de 327 lei pe gigacalorie. În aceste condiţii, primăria tot ar mai acorda ajutoare sociale pentru 16% din populaţia Capitalei. În varianta cu 250 lei, municipalitatea n-ar mai da decât o subvenţie de 17 lei, dar ajutoarele sociale s-ar da la unul din patru bucureşteni.
Într-o anexă, care calculează gradul de suportabilitate dacă din acest an s-ar factura către populaţie tariful comercial, concluziile sunt înspăimântătoare. "La nivelul anului 2011, factura nu este suportabilă pentru 50% din gospodăriile din Bucureşti". Iar la nivelul anului 2022, până când se face calculul, se aşteaptă ca tariful să nu fie suportabil pentru 55% din locuinţe. Potrivit Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP), 30% din populaţia Capitalei câştigă peste venitul mediu; 10% câştigă venitul minim, iar 60% între cel minim şi cel mediu.
Datoriile totale ale RADET către Elcen sunt de 2,201 miliarde de lei, din care 1,077 miliarde de lei sunt penalităţi. Din acestea, RADET împreună cu Primăria vor să şteargă prin negociere cu Elcen 700 milioane de lei, iar Primăria Capitalei să preia datoria istorică plus 380 de milioane de lei din penalităţi.
Nu au fost uitaţi nici salariaţii, numărul acestora urmând a fi diminuat. Astfel, în studiu se precizează că "numărul de personal al operatorului serviciului public de producţie, transport şi distribuţie energie termică va fi redus la 4.000 de angajaţi până la 31.04.2011 şi va ajunge la 2.500 la sfârşitul lui 2014".
ELCEN Bucureşti este cel mai mare producător de energie termică din ţară, asigurând aproximativ 40% din consum (6 milioane de gigacalorii) şi aproape 13% din electricitatea produsă în România (6,759 TWh). Societatea asigură căldura şi apa caldă în 600.000 de locuinţe din Bucureşti şi alte 80.000 în Constanţa. RADET se află în subordinea Primăriei Municipiului Bucureşti şi furnizează căldură şi apă caldă celor peste 8.000 de asociaţii de locatari. Regia administrează aproape 525 de kilometri de reţele primare de alimentare cu căldură şi 875 de kilometri de reţele secundare şi operează peste 2.200 de puncte termice.
Privat sau de stat?
Studiul analizează trei scenarii, respectiv gestiunea RADET delegată către un operator deţinut 100% de primăria municipiului Bucureşti, gestiunea directă şi trecerea angajaţilor la instituţie sau gestiunea privată către un operator public-privat sau 100% privat.
În prima variantă a reieşit că primăria ar trebui să pompeze în următorii 12 ani 2,081 miliarde de euro, în a doua variantă 1,924 miliarde. Cea mai convenabilă economic este soluţia privatizării, care ar face o gaură instituţiei de 1,191 miliarde de euro.
Primele două opţiuni ar avea ca avantaje că toate operaţiunile ar rămâne în controlul autorităţilor, iar performanţa poate fi atribuită direct. Ca dezavantaj e că nu se rezolvă problema de fond. O gestiune privată va economisi pe termen lung cam un miliard de euro, ceea ce ar permite o mai bună utilizare a resurselor. Un operator profitabil ar însemna taxe şi impozite la buget.
Partea proastă e că primăria trebuie să asigure condiţiile ca investitorii să aibă "o rentabilitate rezonabilă". În plus, există riscul ca operatorul să nu-şi facă treaba şi nici să nu-şi îndeplinească obligaţiile contractuale. Oricum, cu sau fără investitor, reţeaua RADET are nevoie în următorii 12 ani de investiţii de 2,3 miliarde de euro.
