Un italian gestionează criza euro

Guvernatorul Bancii Italiei, Mario Draghi, va prelua, astazi, functia de presedinte al BCE de la francezul Jean-Claude Trichet si va deveni al doilea cel mai puternic sef de banca centrala din lume. Sarcina lui Dragi nu va fi deloc usoara, el urmand sa fie aruncat chiar din prima zi in lupta dura impotriva crizei datoriilor suverane, devenind un personaj-cheie in planurile de a restabili increderea investitorilor in zona euro.

Italianul va deveni, astfel, 'paznicul-sef' al euro si al economiei formate din 17 tari europene, victima a crizei datoriilor suverane pe care politicienii fac eforturi sa o rezolve, potrivit Bloomberg. Ca presedinte al Bancii Centrale Europene (BCE), acesta va fi al doilea cel mai puternic sef de banca centrala din lume, dupa Ben Bernanke, seful Rezervei Federale a SUA (Fed).
Din noul sau birou din Frankfurt, unde se afla sediul BCE, Draghi ar putea folosi mandatul de opt ani pentru a impinge BCE spre un rol mai important in stabilitatea financiara, considera Thomas Mayer, economist sef la Deutsche Bank.

In timp ce unele guverne vor privi catre Draghi pentru a le sprijini prin continuarea programului de achizitii de obligatiuni si, posibil, prin reducerea dobanzii de politica monetara, Draghi trebuie sa conduca un consiliu al guvernatorilor BCE divizat in privinta a ceea ce poate face banca fara sa-si compromita independenta sau scopul de a mentine stabilitatea preturilor.

Inaintea summit-ului G20 din aceasta saptamana, statele europene, de la Grecia la Italia, se afla sub presiune pentru a-si pune in ordine finante si pentru a stopa criza datoriilor, care ameninta economia mondiala. In timp ce liderii zonei euro si-au sporit arsenalul de lupta impotriva crizei financiare saptamana trecuta, lipsa detaliilor referitoare la modul in care vor fi sporite resursele financiare ale Facilitatii Europene pentru Stabilitate Financiara sau implementarea unei reduceri a datoriilor Greciei catre investitori privati ar putea genera neliniste in urmatoarea perioada.

Nevoia de a se distanta de reputatia finantelor dezordonate ale Italiei si de a-si asigura increderea Germaniei, precauta in privinta inflatiei, va pune probabil presiune pe Draghi, a declarat fostul premier al Marii Britanii, Gordon Brown. 'Este un tip de treaba, dar este italian. Se va afla sub presiune, tot timpul cat va ocupa functia, in privinta inflatiei', a spus Brown.

Inflatia s-a accelerat la 3% in septembrie si s-a situat peste limita de 2%, tintita de BCE, pentru a zecea luna consecutiva. Totusi, semnele de recesiune inseamna ca Draghi ar putea lua in considerare o posibila reducere a dobanzii la numai patru luni dupa ce aceasta a fost majorata de la 1,25% la 1,5%.
Totusi, libertatea de miscare a noul sef al BCE este limitata. Aceia care spera la o schimbare a cursului BCE vor fi probabil dezamagiti, a declarat Michael Schubert, economist la Commerzbank. Draghi este membru in consiliul guvernatorilor BCE din 2006, iar rolul de presedinte este limitat la a identifica un consens intre ceilalti 22 de membri si nu prevede luarea de decizii de unul singur. Cu sau fara influenta, pe umerii lui Dragi apasa o mare responsabilitate. 'Rolul pe care BCE il va juca, sau nu-l va juca, ramane crucial. Fara sprijinul BCE, sansele ca masurile anuntate de liderii europeni sa puna capat crizei din zona euro ar fi pro­babil sub 50%', a spus Holger Schmieding, economist sef la Joh Gossler Berenberg.

Summitul G20 va fi determinant
Liderii europeni vor sa profite de summitul G20 de la Cannes pentru a explica deciziile pe care le-au luat pentru a salva zona euro si pentru a dovedi ca au situatia sub control. Partenerii Europei, in special SUA, si-au ex­pri­m­at in mai multe randuri nelinistea cu privire la criza datoriilor din zona euro si fata de dificultatea guvernelor de a gasi solutii in fata acesteia.
Anumite decizii luate la summitul liderilor din zo­na euro de saptamana trecuta, printre care consolidarea Fondului European pentru Stabilitate Financiara, im­pli­ca recurgerea la finantare ex­ter­na. Acest subiect ar putea fi dis­cutat la reuniunea de la Can­nes, ce va avea loc joi si vineri. Multe sperante se pun mai ales in China si in enormele sale rezerve valutare.