x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Academia a calculat paguba făcută de COVID statului: 100 de miliarde. Un milion de români riscă să se reîntoarcă în sărăcie, până la sfârșitul anului

0
Autor: Adrian Stoica 22 Mai 2020 - 07:44
Academia a calculat paguba făcută de COVID statului: 100 de miliarde. Un milion de români riscă să se reîntoarcă în sărăcie, până la sfârșitul anului


Un milion de români s-ar putea întoarce în sărăcie, planurile de majorare a cheltuielilor publice în viitor ar trebui reconsiderate, iar Guvernul ar putea avea nevoie de peste 100 de miliarde de lei, suplimentari pentru acoperirea cheltuielilor în 2020. Sunt numai câteva din estimările mai multor studii publicate pe site-ul Academiei Române, care analizează în diverse ipoteze şi sub diverse aspecte impactul pandemiei de coronavirus şi al crizei economice asociate asupra economiei şi societăţii româneşti.

 

În România există circa 7 milioane de persoane aflate în risc de sărăcie sau de excluziune socială. Creșterea accelerată și crearea locurilor de muncă noi nu au reușit să reducă numărul persoanelor sărace și excluse social decât cu un milion în patru ani (din 2013 până în 2017). În schimb, pandemia de COVID-19 și efectele crizei economice estimate pentru lunile următoare pot readuce acele un milion de persoane în stare de sărăcie, mai ales că această categorie nu desfășoară o activitate intensă și, de cele mai multe, ori nu e angajată în locuri de muncă bine plătite și cu contracte de muncă cu normă întreagă încheiate pe perioadă nedeterminată, potrivit studiului „Vulnerabilități ale pieței muncii și ocupării în contextul pandemiei de COVID-19. Posibile soluții”, coordonat de dr. Luminița Chivu şi dr. George Georgescu.

 

Cele mai afectate persoane afectate de criza economică asociată pandemiei de COVID 19 vor fi cele din grupa de vârstă 25-49 de ani, unde se află în risc de sărăcie sau excluziune socială aproape 2,5 milioane de persoane - 35% din totalul celor 7 milioane persoane sărace.

 

Previziuni sumbre pentru 2020 şi 2021

Pe de altă parte, studiul „Evaluări ale impactului macroeconomic al COVID-19” - coordonat de academicianul Lucian Liviu Albu şi publicat pe site-ul Academiei Române - precizează că pentru comerțul exterior unul dintre cele mai afectate domenii din România, conform prognozei CE, se estimează un recul sever, fiind anticipată o scădere de 12,8% pentru export și de 14,4% pentru import, după care însă va urma o relansare rapidă în 2021 (+9,9% și respectiv +9,8%).

Alți indicatori macroeconomici afectați vor fi:
- datoria publică (un spor semnificativ de la 35,2% din PIB, în 2019, la 46,2% în 2020 și 54,7% în 2021);
- deficitul bugetar (-9,2% în 2020 și -11,4% în 2021);
- șomajul (de la 3,9% în 2019 la 6,5% în 2020);
- investițiile (scădere prevăzută de -15% în 2020, după care ar urma o creștere insuficientă de +5% în 2021).

 

Colectarea veniturilor lasă mult de dorit

România s-a aflat în 2019 pe ultimele locuri în UE în privința ponderii cheltuielilor guvernamentale în Produsul Intern Brut (PIB), doar 36% față de 46,7% cât este media în UE. De asemenea, și în privința ponderii veniturilor guvernamentale în PIB, România s-a plasat pe un loc codaș - 31,7% față de 46,2% media UE. „În acest sens, mai buna colectare a veniturilor datorate de către contribuabili, concomitent cu extinderea bazei de impozitare, precum și cu inițierea unor măsuri fiscale stimulative, ar putea atrage resurse importante la buget, ar conduce la scăderea fraudelor și a evaziunii fiscale, precum și la restrângerea economiei informale”, arată analiza citată.

 

Încasările nu ţin pasul cu cheltuielile

În contextul crizei actuale, deteriorarea soldului operațional al bugetului public consolidat în perioada 2018-2020 reprezintă un semnal de alarmă, întrucât de dimensiunea sa depinde însăși finanțarea cheltuielilor de capital, plata dobânzilor și rambursarea împrumuturilor. Începând cu 2019, Guvernul are deja serioase dificultăți în a acoperi din încasările sale cheltuielile curente ale statului, dintre care cea mai mare parte sunt reprezentate de cheltuielile de personal și cele cu asistența socială (în care se includ și pensiile, cu o pondere de 70%). Aceasta indică dificultatea de a mai putea majora cele două categorii de cheltuieli, trebuind însă găsite soluții pentru realizarea unui excedent operațional semnificativ pentru acoperirea investițiilor publice (cheltuielile de capital), plata dobânzilor și rambursarea principalului la datoria publică (în vederea stabilizării sau chiar diminuării acesteia), mai arată autorii analizei.

 

Guvernul are nevoie de 116 miliarde lei

În acest context, surplusul operațional ar fi trebuit să fie la nivelul anului 2019 de peste 9% din PIB pentru a încheia pe zero bugetul consolidat și a reduce datoria publică. Planurile de majorare a cheltuielilor publice în viitor, în contextul crizei economice generate de criza sanitară, ar trebui reconsiderate, întrucât acestea ar duce la nevoia de creștere a surplusului operațional cu încă 4-5 puncte procentuale, indicând o nevoie de venituri suplimentare de 13-14% pe an pentru acoperirea tuturor necesităților, şi aceasta în ipoteza neangajării unor noi împrumuturi.

În ceea ce privește nevoia de finanțare a guvernului în 2020, considerând deficitul bugetar și ratele de capital existente, aceasta ar fi de aproape 116 miliarde de lei pentru întregul an, din care rate de capital reprezintă 44 de miliarde de lei, mai arată autorii studiului.

 

Considerând rezultatele din primul trimestru și extinderea după declanșarea crizei sanitare, guvernul ar mai avea nevoie, în perioada 1 aprilie - 31 decembrie 2020, de cel puțin 87,4 miliarde de lei (aprox. 18 miliarde de euro) pentru finanțarea deficitului și refinanțarea datoriei publice, aceasta în contextul în care veniturile ar fi realizate la nivelul programat.
Studiul „Evaluări ale impactului macroeconomic al COVID-19”

 


 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Index imobiliar ZF: Preţurile apartamentelor vechi cu 3 camere din Ca­pitală au crescut în luna iunie

Index imobiliar ZF: Preţurile apartamentelor vechi cu 3 camere din Ca­pitală au crescut în luna iunie
Preţurile apartamentelor vechi cu trei camere din Ca­pitală au crescut la nivelul lunii iunie, faţă de mai la 97.900 de euro, fiind în medie cu 1.400 de euro sub cele de luna anterioară, potrivit datelor...

Regulile bugetare stricte vor fi reimpuse după depăşirea fazei critice, avertizează Comisia Europeană

Regulile bugetare stricte vor fi reimpuse după depăşirea fazei critice, avertizează Comisia Europeană
Regulile bugetare stricte stabilite de Uniunea Europeană vor fi impuse din nou după depăşirea etapei critice a crizei generate de pandemie, afirmă Valdis Dombrovskis, vicepreşedinte executiv al Comisiei Europene...

Skiathos (Grecia) – prima destinaţie charter Tarom din Cluj

Skiathos (Grecia) – prima destinaţie charter Tarom din Cluj
De pe Aeroportul Internaţional „Avram Iancu” Cluj a pornit sâmbătă primul zbor charter turistic al companiei TAROM, din sezonul de vară 2020, spre Skiathos (Grecia). Zborurile spre Skiathos vor fi operate...

Înmatriculările de mașini noi în România au scăzut în iunie cu 27.84%

Înmatriculările de mașini noi în România au scăzut în iunie cu 27.84%
Înmatriculările de mașini noi în România au scăzut în iunie cu 27.84% față de aceeași lună a anului trecut, la 10.161 unităţi, anunţă Asociaţia Constructorilor de Automobile din România şi DRPCIV....

Coronacriza lovește industria auto din România: Un sfert dintre angajați, în șomaj tehnic

Coronacriza lovește industria auto din România: Un sfert dintre angajați, în șomaj tehnic
Cel mai puternic sector al economiei româneşti – industria auto – dă semne de declin. 60.000 de angajaţi din acest sector, adică un sfert din total, s-au reîntors în şomaj tehnic din cauza coronavirusului, sc...

Curs valutar. Leul rămâne stabil în raport cu euro. ROBOR scade. Aurul se ieftinește

Curs valutar. Leul rămâne stabil în raport cu euro. ROBOR scade. Aurul se ieftinește
Banca Naţională a României (BNR) a anunţat, astăzi, un curs de referinţă de 4,8378 lei/euro, 4,3085 lei/dolar, 5,3598 lei/liră sterlină, 4,5522 lei/franc elveţian. Cursul valutar anunțat, ieri, de BNR ...

Analiză: Impactul crizei economice se va resimți după terminarea stimulentelor

Analiză: Impactul crizei economice se va resimți după terminarea stimulentelor
După terminarea stimulentelor acordate de autorități, în contextul pandemiei de coronavirus, impactul asupra pieței și a forței de muncă va fi negativ, întrucât cheltuielile guvernamentale din multe state vor...

Harta banilor. Cum i-a surprins pandemia pe români

Harta banilor. Cum i-a surprins pandemia pe români
Criza coronavirus și blocajul în case a surprins mai mult de o treime (35%) din români fără bani puși deoparte, această pondere fiind cea mai ridicată din țările membre UE, arată un raport recent al grupului...

Industria ospitalității, lovită greu de COVID

Industria ospitalității, lovită greu de COVID
Scăderea severă a cifrelor oficiale din turism dezvăluie cea mai puternică lovitură pe care pandemia de COVID a aplicat-o economiei. Această activitate s-a prăbușit, acuzând pierderi financiare uriașe, în...

GDPR: Marea provocare a protecției datelor

GDPR: Marea provocare a protecției datelor
Galerie Foto Recent s-au împlinit doi ani de la apariția Regulamentului General privind Protecția Datelor (GDPR). Într-un raport de evaluare, Comisia Europeană susține că GDPR și-a îndeplinit majoritatea obiectivelor,...

Oficial: CE amenință România cu infringement pentru tăierea ilegală a pădurilor

Oficial: CE amenință România cu infringement pentru tăierea ilegală a pădurilor
Comisia Europeană ar putea deschide proceduri de infringement la adresa României în domeniul mediului privind exploatarea forestieră ilegală, calitatea aerului și protejarea rețelelor Natura 2000. CE solicită...

Statul nu ia nici praful de pe tobă pentru privatizările din energie!

Statul nu ia nici praful de pe tobă pentru privatizările din energie!
Prin sentință definitivă, statul român reprezentat prin SAPE( Societatea de Administrare a Participațiilor din Energie) , a pierdut procesul cu Electrica SA prin care cerea daune de 800 milioane...

ANRE vrea să simplifice procesului de schimbare a furnizorilor de energie electrică și de gaze

ANRE vrea să simplifice procesului de schimbare a furnizorilor de energie electrică și de gaze
Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei anunță lansarea proiectului „Dezvoltarea capacității instituționale a Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei pentru...

CE a aprobat 800 de milioane de euro pentru sprijinirea companiilor românești afectate de criză

CE a aprobat 800 de milioane de euro pentru sprijinirea companiilor românești afectate de criză
Comisia Europeană a aprobat o schemă în valoare de aproximativ 800 de milioane de euro pentru a sprijini companiile din România afectate de pandemia de coronavirus. Potrivit unui comunicat al CE, schema a fost...

Curs valutar. Leul se apreciază în raport cu euro. ROBOR rămâne stabil. Aurul se ieftinește

Curs valutar. Leul se apreciază în raport cu euro. ROBOR rămâne stabil. Aurul se ieftinește
Banca Naţională a României (BNR) a anunţat, astăzi, un curs de referinţă de 4,8319 lei/euro, 4,2813 lei/dolar, 5,3578 lei/liră sterlină, 4,5376 lei/franc elveţian. Cursul de referinţă anunțat,...
Serviciul de email marketing furnizat de