x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Un sfert din gospodării stau cu becul stins

0
Autor: Adrian Stoica 08 Iul 2019 - 09:59
Un sfert din gospodării stau cu becul stins
Vezi galeria foto


Sărăcia energetică este un factor important de marginalizare socială. La nivelul Uniunii Europene, se estimează că până la 150 de milioane de oameni se află în această situatie, în timp ce la noi sunt afectate 23% dintre gospodării. Deocamdată România nu şi-a stabilit nişte mijloace coerente şi eficiente pentru a rezolva acestă problemă, preferând să meargă pe cârpeli financiare. Legislaţia naţională  nu precizează clar ce înseamnă consumator vulnerabil şi încă ne lipseşte un plan naţional de acţiuni privind combaterea sărăciei energetice.

Protecţia consumatorilor vulnerabili şi reducerea sărăciei energetice pe baza unor pieţe competitive de energie şi a unor ajutoare sociale targetate în vederea eradicării fenomenului pe termen lung  trebuie să devină o prioritate şi în România. Noţiunea de consumator vulnerabil ar trebui să aibă la bază raportul dintre venituri şi cheltuielile cu energia în gospodărie şi să ţină seama de toţi factorii care ar conduce la vulnerabilizareaa acestuia. Printre aceştia se numără  situaţia în care se găseşte consumatorul, factorii socio-demografici, factorii structurali şi de acces la energie, spun specialiştii. La nivel european, există multe măsuri de combatere a sărăciei energetice, atât pe termen scurt, financiare şi non-financiare, cât şi pe termen lung, iar trendul este să se meargă pe măsuri structurale pe termen lung. Vorbim aici despre acordarea de consiliere privind eficienţa energetică, de măsuri pentru îmbunătăţirea eficienţei energetic a locuinţelor, granturi pentru înlocuirea echipamentelor electrocasnice şi măsurile de informare.

 

 

Acordarea ajutoarelor, fără criterii clare

România aruncă cu banii pe fereastră, sub semnul protecţiei sociale, fără a face însă o reală protecţie a consumatorilor cu adevărat vulnerabili.  În România, autorităţile acordă ajutoare pentru încălzire, însă doar 27 % dintre acestea ajung la cele mai sărace gospodării, iar restul la familii care nu au cu adevărat nevoie de ele. Deşi reglementările europene impun acordarea lor pe anumite criterii, la noi acestea sunt acordate uniform, la toată lumea. Aşa este cazul subvenţiei pentru energia termică. În ceea ce priveşte energia elctrică, în prezent, singura modalitate de a-i proteja pe cei care nu-şi pot plăti facturile este tariful social pentru consumul unei cantităţi de energie foarte mici. În lipsa unor criterii clare de  definire a consumatorul vulnerabil, autorităţile au probleme în acest moment în identificarea persoanelor care au nevoie de ajutor pentru încălzire, recunosc cei de la Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). În loc să arunce cu banii “la grămadă”, guvernul ar putea începe o campanie largă de conştientizare publică a modului în care fiecare familie poate economisi bani din eficienţa energetică a căminului propriu. Iar ajutoarele sociale ar fi îndreptate eficient direct spre cei care suferă concret de sărăcie energetică şi financiară.

 

La sfârşitul lunii ianuarie 2018, Comisia Europeană a lansat Observatorul Sărăciei Energetice pentru Uniunea Europeană, o platformă care îşi propune să reunească cele mai bune practici de combatere a fenomenului.

 

Sărăcie energetică faţă de combustibil, o problemă

În sensul larg, sărăcia energetică se referă la lipsa accesului la serviciile energetice, adică la reţelele de energie şi gaze. Specialişii atrag însă atenţia că acest aspect este doar o faţă a problemei pentru că trebuie avută în vedere şi sărăcia faţă de combustibil. Aceasta vizează persoanele care nu-şi pot permite servicii energetice, cum ar fi încălzirea casei la costuri accesibile. Efectul este că aceste persoane îşi restrâng consumul şi, astfel, nu apar în statistici ca având o cheltuială mare cu energia raportată la venituri. Se estimează că aproximativ 20% din populaţia ţării se află în situaţia de sărăcie energetică faţă de combustibil.

 

12% din populaţia României beneficiază de  tarif social pentru energia electrică

 

Raportul între cheltuieli şi venituri, neglijat

În România, clienţii vulnerabili nu sunt vizaţi în mod eficient de mecanismul de sprijin în vigoare. Mai întâi, definiţia actuală a consumatorilor vulnerabili din România se referă numai la veniturile lor, nu şi la raportul între cheltuielile pentru energie şi venituri, atrăgea atenţia un studiu realizat de compania EMERTON la solicitare Federaţiei Patronatelor din Petrol şi Gaze (FPPG). “Această definiţie nu acoperă aşadar sărăcia energetică şi riscă să excludă multe persoane care nu reuşesc să îşi satisfacă nevoile energetic minime”, preciza studiul. În plus, sumele dedicate protecţiei clienţilor vulnerabili au scăzut constant în ultimii ani, iar aceasta se datorează, în principal, creşterii venitului pe gospodărie, în timp ce condiţiile de eligibilitate pentru acordarea ajutoarelor financiare şi valoarea ajutoarelor pentru energie nu au fost actualizate de mai mulţi ani. Astfel, acestea au scăzut de la 231 milioane de lei în 2014, la 125 milioane de lei în 2017. De asemenea, măsurile curente de protejare a clienţilor vulnerabili sunt axate preponderent pe măsuri financiare, ignorând măsurile nefinanciare (ex. condiţii clare pentru limitarea deconectărilor) sau de creştere a eficienţei energetice (ex. înlocuirea electrocasnicelor sau cazanelor ineficiente).

 

 

Strategia energetică, fără clarificări

Noua Strategie energetică nu aduce nici ea clarificări  cu privire la măsurile pe care le va lua statul român pentru a proteja consumatorii vulnerabili. Definirea consumatorului vulnerabil trebuia făcută de Guvern până acum, astfel încât, de la 1 aprilie 2019, să se poată aplica Legea 196/2016 privind venitul minim de incluziune, prin care se instituie un sistem de sprijin financiar al consumatorilor vulnerabili energetic îmbunătăţit faţă de cel actual.  Guvern a decis însă să amâne acest termen până în 2021.

Comisia Europeană ne cere definirea consumatorului vulnerabil

Comisia Europeană ar fi de acord să amâne cu un an şi jumătate infringementul pe gaze, dacă statul începe să lucreze, din nou, la liberalizarea pieţei, potrivit unor surse din industrie citate de financialintelligence.ro. Conform acestora, Comisia cere imperativ definirea consumatorului vulnerabil. Urmează să fie format un Grup de lucru comun (Guvern- Comisia Europeană), care să discute şi implementarea unui depozit de siguranţă pentru înmagazinare pe piaţa gazelor – o propunere, pe modelul pieţei energiei. La acest depozit de siguranţă, ar trebui să contribuie toţi jucătorii, iar acesta să fie gestionat de Transgaz. Potrivit surselor citate, diferenţa dintre preţul reglementat de ANRE şi cotaţiile mari din piaţă vine din obligaţiile de înmagazinare: “Furnizorii puternici cumpără gaze din intern, dar ceilalţi, mai mici, sunt nevoiţi să importe”. O altă propunere ce va fi discutată cu Comisia Europeană este să se renunţe parţial la suprataxarea veniturilor suplimentare pentru consumatorii vulnerabili. Comisia Europeană a demarat o procedură de infringement împotriva României din cauza controversatei OUG 114/2018. Comisia a constat că obligarea producătorilor de gaze să vândă la preţuri plafonate (68 de lei pe MWh) timp de trei ani este contrară legislaţiei europene.

 

 

Un sfert din gospodăriile româneşti sunt afectate de sărăcia energetic, dar statul nu face nimic pentru protecţia acestora

 

Una din cele mai bune expuneri a situaţiei actuale a fost oferită recent de un oficial E.ON: bogaţii cu vilă şi piscină au subvenţii la gaz, iar cei săraci nu-şi pot plăti factura

 


 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Credit Agricole ne părăseşte

Credit Agricole ne părăseşte
Reprezentații băncii Credit Agricole au scos la vânzare sucursala din România, au primit deja patru oferte de cumpărare. Potrivit unor surse din mediul bancar, două bănci grecești (Alpha Bank și Vista...

Care este averea financiară a românilor

Care este averea financiară a românilor
Averea financiară medie a unui român este de 9.965 dolari, semnificativ mai mică decât a cetăţenilor din alte state membre ale Uniunii Europene, potrivit unui infografic Monitorul Social, un proiect al...

Procter&Gamble va deschide o nouă fabrică la Urlați

Procter&Gamble va deschide o nouă fabrică la Urlați
Procter & Gamble va deschide o nouă fabrică la Urlaţi în 2021, în care va produce capsule de detergent lichid pentru Ariel şi Lenor, a anunţat Antoine Brun, vicepreşedintele diviziei pentru Europa...

Curs valutar 5 noiembrie 2019: Moneda naţională s-a depreciat în raport cu euro şi a câştigat teren în faţa dolarului

Curs valutar 5 noiembrie 2019: Moneda naţională s-a depreciat în raport cu euro şi a câştigat teren în faţa dolarului
Leul s-a depreciat, joi, în raport cu euro, cursul afişat de Banca Naţională a României (BNR) fiind de 4,7764 lei, în creştere cu 0,20 bani (+0,04%) faţă de cotaţia din şedinţa anterioară, când moneda...

Fără investiţii, România devine importator de securitate energetică

Fără investiţii, România devine importator de securitate energetică
Sistemul energetic are nevoie rapid de investiţii eficiente şi de adaptarea modelelor de business la noile tendinţe, pentru că, în caz contrar, România riscă să se transforme dintr-un furnizor de securitate...

Gențile pictate cu suflet, la Milano și Las Vegas

Gențile pictate cu suflet, la Milano și Las Vegas
Galerie Foto Geanta reprezintă unul dintre cele mai importante accesorii ale unei femei. Alături de pantofi, ea completează și întregește o ținută, putând fi uneori chiar piesa de rezistență, elementul care oferă...

1 din 5 români care merg la muncă este „sărac cu salariu”

1 din 5 români care merg la muncă este „sărac cu salariu”
Deşi în ultimii ani România a înregistrat creşteri economice semnificative, anul trecut reuşind chiar să bifeze cu 4,1% a doua creştere din UE, după Ungaria, aproape unu din patru români trăieşte în...

Stocurile de sare sunt suficiente pentru deszăpezirea drumurilor în această iarnă

Stocurile de sare sunt suficiente pentru deszăpezirea drumurilor în această iarnă
Stocurile necesare pentru asigurarea livrărilor de sare pentru deszăpezirea drumurilor în campania de iarnă 2019-2020 vor fi asigurate de către Societatea Naţională a Sării S.A., prin intermediul a cinci sucursal...

Salariul minim brut se va majora din ianuarie 2020

Salariul minim brut se va majora din ianuarie 2020
Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale (MMPS) propune majorarea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată cu 7,2%, începând cu luna ianuarie 2020, ajungând la 2.230 de lei, conform unui proi...

Tarife mai mici în România pentru terminarea apelurilor mobile din 2020

Tarife mai mici în România pentru terminarea apelurilor mobile din 2020
Operatorii de telefonie mobilă care activează pe piaţa din România vor percepe un tarif maxim de terminare a apelurilor la puncte mobile de 0,76 eurocenţi/minut, în scădere cu 10% faţă de 0,84 eurocenţi/minut,...

Curs valutar 5 noiembrie 2019: Moneda naţională s-a apreciat faţă de principalele valute

Curs valutar 5 noiembrie 2019: Moneda naţională s-a apreciat faţă de principalele valute
Leul s-a apreciat miercuri faţă de moneda europeană, Banca Naţională a României afişând un curs de 4,7744 lei pentru un euro, în scădere cu 0,18 bani (-0,04%) faţă de cotaţia anterioară, de 4,7762...

Supraacciza la carburanţi, eliminată

Supraacciza la carburanţi, eliminată
Comisia de buget-finanţe a Camerei Deputaţilor a dat un raport de admitere unui proiect de lege pentru modificarea Codului fiscal, prin care începând cu 1 ianuarie 2020, supraacciza la carburanţi operată din...

Avansul economiei: încă 100.000 de angajaţi în 2020

Avansul economiei: încă 100.000 de angajaţi în 2020
Creşterile economice din ultimii ani generează şi o majorare a numărului de salariaţi. Mediul privat urmează să creeze aproape 90.000 de noi joburi, iar sectorul bugetar, în jur de 10.000. Pentru 2020,...

BNR a cheltuit aproape un miliard de euro pentru a proteja leul

BNR a cheltuit aproape un miliard de euro pentru a proteja leul
Banca Naţională a României (BNR) a intervenit pe pieţele valutare pentru a susţine cursul de schimb al leului după ce îngrijorările cu privire la efectele creşterii cheltuielilor guvernamentale asupra...

Florin Jianu a fost ales vicepreședinte al Uniunii Europene a IMM-urilor

Florin Jianu a fost ales vicepreședinte al Uniunii Europene a IMM-urilor
Peşedintele Consiliul IMM-urilor din România (CNIPMMR), Florin Jianu, a fost ales în funcţia de vicepreşedinte al SMEunited, Uniunea Europeană a IMM-urilor. În urma alegerilor organizate la Bruxelles,...
Serviciul de email marketing furnizat de