x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Unde stau acum banii care ne pot scăpa de criză

0
Autor: Valentin Gros 09 Apr 2020 - 10:38
Unde stau acum banii care ne pot scăpa de criză


Starea de urgență decretată pentru combaterea pandemiei de coronavirus a făcut ca multe companii să își închidă temporar activitățile. Este evident că ne putem aștepta la o criză în plan economic, despre care mulţi analişti spun că va fi mai gravă decât cea declanşată în 2008. Dacă la nivel european guvernele multor ţări analizează deja strategii de salvare, la noi propunerile vin din mediul privat. Potrivit unui “manifest” semnat de mai mulți antreprenori, România ar avea nevoie de 30 miliarde de euro pentru a evita o situație catastrofală. Totodată, un set de surse de finanțare, care ar asigura circa 27-30 miliarde de euro, a fost identificat de Cristian Socol, profesor la ASE.

O modalitate de atragere a lichidităților ar fi reașezarea realistă a cheltuielilor și veniturilor din bugetul de stat. „Într-o variantă optimistă se pot aloca integral fondurile prinse în bugetul pe 2020 pentru investiții, de 50 miliarde de lei (circa 10,5 miliarde de euro)”, spune Socol. În opinia acestuia, varianta pesimistă ar însemna 35 de miliarde de lei (7,3 miliarde de euro) pentru investiții publice.

Finanțarea de la nivel european prin emiterea de coronabonds (obligațiuni comune la nivelul UE) ar aduce un plus de 5% din PIB, „adică 11 miliarde euro ar reveni României”, arată economistul.

Împrumuturi pentru industrie și agricultură

De asemenea, împrumuturi de două miliarde de euro pot fi accesate de la Banca Mondială, Banca Europeană de Investiții (BEI), Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) pentru dezvoltări sectoriale pe industrie, agricultură, mediu, digitalizare, ANAF, spitale, medici de familie etc. „Există deja unele programe în funcțiune în acest sens, altele pot fi demarate”, a menționat Cristian Socol.

El crede că parteneriatele public private (PPP) trebuie fundamentate și implementate urgent pentru măcar 5 obiective de investiții majore, prioritar în spitale. Conform reglementărilor în vigoare, peste două miliarde de euro ar putea fi atrase doar de la fondurile de pensii private din România, pe proiecte PPP fezabile, a explicat profesorul. Totodată, din investiții străine directe (ISD) ar putea intra peste 5 miliarde de euro în acest an.

Un leu din 5 merge la săraci

„Pentru România aș vedea ca 80% din aceste resurse de finanțare să meargă către susținerea investițiilor, reindustrializare și creșterea capacității interne de producție”, spune economistul. Restul de 20% ar urma să se aloce “pentru ajutorarea celor 4 milioane de români aflați în deprivare materială severă”, completează Socol, care propune „acordarea unui venit minim universal pentru aceste persoane de 1.000 lei lunar timp de 3 luni”.

Discuții pe sume mari

Așadar, România își face calcule de ordinul zecilor de miliarde de euro, dar aceste calcule vin, în special, de la oameni de afaceri și analiști și mai puțin dinspre guvernanți. În același timp, la nivel european sunt puse la cale strategii de amploare, desigur la cifre mult mai mari.

Banca Centrală Europeană (BCE) a transmis miniştrilor de Finanţe din zona euro, într-o videoconferință care a durat 16 ore, că anul acesta sunt necesare măsuri fiscale în valoare de 1.500 miliarde de euro, pentru a contracara criza economică provocată de pandemia de coronavirus, după cum au declarat unii oficiali pentru Reuters. În replică, Germania, Olanda şi alte state din nordul continentului s-au declarat dispuse să susţină măsuri UE în valoare de numai 500 de miliarde de euro. Nu s-a ajuns la un acord comun. Preşedintele Eurogrupului, Mario Centeno, a anunțat că discuțiile vor continua.

10% va fi scăderea economică în spațiul comunitar anul acesta, conform estimărilor Comisiei Europene

OPINIE Cristian Socol: Relaxarea cantitativă, gură de oxigen

În forma sa pentru populație, helicopter money („bani aruncați din elicopter”) ar însemna că Ministerul Finanțelor Publice transferă în contul fiecărui individ o sumă de bani, din motive sociale, dar și economice, pentru a mări cererea și a reporni astfel oferta. Este forma asociată cu Universal Basic Income - Venitul Minim Universal.

Ar putea oferi o gură de oxigen o Relaxare Cantitativă (Quantitative Easing) țintită (injecții de bani indirecte în economie, prin cumpărarea de titluri pe piața secundară de la bănci), instrument implementat deja de Banca Centrală, dar înțeles greșit de către mare parte din public și majoritatea decidenților de politici publice (drept o intervenție nelimitată). În opinia mea, la noi, capacitatea de intervenție este limitată atât ca amplitudine, cât și temporal, la maximum 6 luni, în principal din nevoia sau constrângerea de a menține sustenabili indicatorii de adecvare ai rezervelor internaționale.

Poate ajută dacă Banca Centrală va solicita Băncii Centrale Europene accesul la operațiunile de swap și tranzacții repo, operațiuni ce ar mări lichiditatea în euro pe piața internă, la costuri reduse. BCE trebuie să reia aceste proceduri, experiența crizei anterioare - în care de această facilitate au beneficiat Polonia, Ungaria și țările baltice – arată că procesul este sustenabil și a avut succes.

 Deocamdată, România nu are helicopter money în adevăratul sens al definiției. În ultimă instanță, temporar și doar excepțional, BNR ar putea folosi acest instrument eficace - helicopter money - punând lichiditate în contul Ministerului Finanțelor Publice, existent la BNR. Deocamdată, Băncii Centrale nu-i permite statutul și, în plus, aceasta ar trebui să fie doar o operațiune temporară, voluntară, cu caracter excepțional. Instrumentul este eficace deoarece nu are impact în creșterea datoriei publice.

Este necesară stimularea simetrică a cererii și ofertei, doar prin măsuri țintite spre populația și IMM-urile vulnerabile.


 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Probleme la Dacia. Peste o mie de angajaţi sunt trimişi din nou în şomaj tehnic

Probleme la Dacia. Peste o mie de angajaţi sunt trimişi din nou în şomaj tehnic
1100 de angajaţi de la secţiile Presaj şi Mecanică de la uzina Dacia din Mioveni intră în şomaj tehnic în perioada 2-30 iunie, din cauza lipsei comenzilor. Compania declară că activitatea este adaptată...

BNR vine cu un scenariu sumbru pentru economia României

BNR vine cu un scenariu sumbru pentru economia României
Dinamica medie a PIB real va înregistra o valoare negativă semnificativă, apropiată de cea din criza economică din 2009, conform raportului trimestrial privind inflaţia unde tratează pe larg situaţia economică...

UPDATE Când vor fi redeschise mall-urile, cinematografele, locurile de joacă

UPDATE Când vor fi redeschise mall-urile, cinematografele, locurile de joacă
Mall-urile vor fi redeschise din 15 iunie, dacă până la această dată numărul persoanelor infectate va scădea, a transmis ministrul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, Virgil Popescu. "Al...

Curs valutar. Leul rămâne stabil în raport cu euro. ROBOR scade. Aurul se scumpește

Curs valutar. Leul rămâne stabil în raport cu euro. ROBOR scade. Aurul se scumpește
Banca Națională a României (BNR) anunță un curs de referință de 4,8419 lei/euro, aproape de cel din ședința precedentă, de 4,8426 lei/euro.   Dolarul valorează 4,3293 lei,...

Au crescut rezervele internaţionale ale României

Au crescut rezervele internaţionale ale României
Rezervele internaţionale ale României (valute plus aur) la 31 mai 2020 au fost de 40,812 miliarde euro, faţă de 38,417 miliarde euro la 30 aprilie 2020, informează BNR.   La 31 mai 2020, rezervele...

Site pentru producătorii de alimente și de flori, lansat de Consiliul Județean Ilfov

Site pentru producătorii de alimente și de flori, lansat de Consiliul Județean Ilfov
Consiliul Județean Ilfov a lansat un site unde se pot înscrie toți producătorii de alimente și de flori din județ care au un atestat de producător. Înscrierea se face gratuit, accesând...

E.ON Energie redeschide magazinele treptat. Activitatea cu clienții se va desfășura telefonic și online

E.ON Energie redeschide magazinele treptat. Activitatea cu clienții se va desfășura telefonic și online
E.ON Energie România redeschide magazinele treptat dar activitatea de relaţii clienţi va continua, în mare parte, online şi telefonic. "E.ON Energie România a decis ca după ridicarea stării de...

Investiție de aproape 3 miliarde de euro pentru modernizarea Romexpo

Investiție de aproape 3 miliarde de euro pentru modernizarea Romexpo
Camera de Comerţ şi Industrie a României (CCIR) şi compania Iulius au inițiat un proiect amplu pe locul actualului Centru Expoziţional Romexpo din Capitală. Valoarea investiţiei este estimată la...

Munca și cursurile se pot face online, dar cu întâlniri periodice

Munca și cursurile se pot face online, dar cu întâlniri periodice
Recrutarea s-a mutat în mare măsură în mediul online, mai ales de la declanșarea pandemiei, însă acest domenniu de activitate nu poate fi susținut integral fără contact fizic. Unele locuri de muncă pot fi obț...

10 hectare de pădure pe zi tăiate la ras. 20 mil. mc de lemn, furate

10 hectare de pădure pe zi tăiate la ras. 20 mil. mc de lemn, furate
Suprafaţa pădurilor tăiate anul trecut a fost de 190.610 hectare, în creștere cu 9.049 de hectare față de 2018, din care au fost tăiate la ras 3.518 hectare (+83 ha față de 2018). Asta înseamnă 9,6 hectare pe...

Un centru APIA avertizează: „Sunați la primării să ne trimită adeverințele!”

Un centru APIA avertizează: „Sunați la primării să ne trimită adeverințele!”
Funcționarii unui centru județean APIA - Agenția de Plăți și Intervenții pentru Agricultură - au trimis un SMS fără precedent agricultorilor din județ, care riscă să piardă banii ce le-ar reveni de drept î...

Insuficiența calificării pentru angajare, la maxime istorice

Insuficiența calificării pentru angajare, la maxime istorice
Banca Națională a României (BNR) prezintă, în ultimul său Raport asupra Inflației, evoluția indicatorului de „necorelare a pregătirii candidaților”, evidențiind ponderea candidaților la angajare care nu...

Circa 5.000 de restaurante se vor închide în acest an. Pierderi de 500 de milioane de euro pe lună

Circa 5.000 de restaurante se vor închide în acest an. Pierderi de 500 de milioane de euro pe lună
Industria restaurantelor va pierde circa 5.000 de locaţii la nivel naţional, adică 10% din total, întrucât acestea nu se vor mai putea redeschide în perioada următoare, a...

Industria hotelieră ar putea avea pierderi de circa un miliard de euro în acest an

Industria hotelieră ar putea avea pierderi de circa un miliard de euro în acest an
Industria hotelieră estimează pierderi de circa un miliard de euro, după cum a anunţat Călin Ile, preşedintele Fedderației Industriei Hoteliere din România (FIHR). "În industria hotelieră, în...

România nu mai are cea mai mare inflație din UE

România nu mai are cea mai mare inflație din UE
România nu mai are cea mai mare rată a inflaţiei din Uniunea Europeană, a precizat ministrul Finanţelor, Florin Cîţu. "PSD a ţinut voit trei ani de zile Romania în topul ruşinii în UE. În guvernarea s...
Serviciul de email marketing furnizat de