x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Vine Marea Beznă în România. Specialiștii fac pariuri când ne va lovi

0
Autor: Adrian Stoica1 22 Oct 2018 - 10:07
Vine Marea Beznă în România. Specialiștii fac pariuri când ne va lovi Karina Knapek/INTACT IMAGES
Vezi galeria foto


Sectorul energetic este, probabil, domeniul în care se vorbeşte cel mai mult şi se face cel mai puţin. În ultimii 18 ani, autorităţile au elaborat trei strategii energetice, ultima fiind finalizată recent, dar rezultatele notabile lipsesc. Niciuna din strategii nu a fost transpusă în practică, iar lipsa rezultatelor este vizibilă: termocentralele româneşti au în proporţie de 80% durata de viaţă depăşită, mai mult de jumătate din liniile electrice trebuie înlocuite, marile proiecte energetice vehiculate de autorităţi în ultimii 20 de ani au rămas doar pe hârtie, iar necesarul investiţional creşte de la un an la altul, în condiţiile în care restanţele se tot adună. Odată cu venirea sezonului rece, limitele Sistemului Energetic Naţional vor fi testate din nou la maxim, dar nimeni nu poate spune dacă va mai rezista încă o iarnă. Pariurile se fac deja.

Sectorul energetic românesc a fost în mod sistematic neglijat în ultimii 20 de ani, nefiind considerat o componentă esenţială a infrastructurii, dar şi din cauza faptului că in­vestiţiile în acest sector se recuperează în pe­rioade lungi, 15-30 ani. Nota de plată pentru instalarea unor noi capacităţi de producere a energiei electrice în perioada 2011-2035 urma să se ridice la circa 30 de miliarde de euro, conform strategiei din acea perioadă. Acum, în 2018, după ce toate proiectele majore au fost ratate, scenariile de dezvoltare estimează investițiile totale în sectorul energetic între 15 și 30 miliarde de euro până în 2030.

 

Sectorul termo, sub presiunea lui 80%

Cel mai afectat sector de lipsa investiţiilor este cel termoenergetic. Conform Strategiei energetice pentru perioada 2007-2020, în 2007 circa 80% din grupurile termoenergetice aveau durata de viaţă expirată, ele fiind construite în intervalul 1970-1980. Din cauza tehnologiilor depăşite, ele aveau performanţe reduse, reprezentând 65-70% din randamentul grupurilor moderne, care funcţionau la acea dată în cele mai multe ţări europene dezvoltate. Pentru remedierea situaţiei, Strategia lua în calcul realizarea în perioada 2008-2020 a unor grupuri noi cu o putere instalată de circa 3.000 MW, în paralel urmând să fie casate grupuri cu o putere instalată de circa 2.900 MW. În 2011, conform Strategiei revizuite pentru perioada 2011-2035, aflam că grupurile termoenergetice erau expirate tot în proporţie de 80%. Acelaşi procent îl regăsim şi în ultima Strategie care vizează perioada 2018-2030, cu perspectiva anului 2050. Până în 2018 fusese pus în funcţiune doar un grup cu o putere instalată de 600 MW (realizat de OMV Petrom), iar casarea celor 2.900 de MW a rămas o poveste.

 

Planuri rupte de realitate pentru Hidroelectrica

Compania Hidroelectrica este perla sistemului energetic românesc. În ultimii ani, rezultatele sale financiare au bătut record după record, lucru greu de imaginat în urmă cu circa 10 ani când compania intra în insolvenţă, fiind foarte aproape de faliment din cauza contractelor păguboase pentru ea încheiate cu celebrii “băieţi deştepţi” din energie. În 2007, grupurile hidroenergetice cu durata de viaţă depăşită totalizau o putere instalată de 6.450 MW, ceea ce reprezenta circa 31% din puterea instalată totală, dar planurile de dezvoltare trasate pentru companie erau măreţe, dar rupte de realitate. Strategia din 2007 stabilea retehnologizarea până în 2010 a unor hidrocentrale cu o putere instalată de aproximativ 1.135 MW şi construirea până în 2020 a altora cu o putere instalata de 759 MW. Patru ani mai târziu, odată cu revizuirea Strategiei energetice din 2007, grupurile hidroenergetice cu durata de viaţă depăşită totalizau tot 31% din puterea instalată totală. Mai mult, din cei 759 MW noi care urmau să intre în reţea până în 2020, până în 2018 nu intraseră decât 416 MW, capacitatea instalată crescând astfel de la 6.325 MW la 6.741 MW . În schimb, noua Strategie din 2018 vorbeşte de instalarea a peste 1.000 MW până în 2030, astfel încât să se ajungă la o putere instalată de 7.490 MW.

 

Reţelele electrice şi de gaze, un deceniu de regres

În 2007, statistica ANRE arăta că reţelele electrice de distribuţie erau caracterizate printr-un grad avansat de uzură, circa 65% din acestea fiind afectate. De asemenea, 69% din lungimea totală a Sistemului Naţional de Transport al Gazelor Naturale avea durata normată de funcţionare depăşită, iar din totalul staţiilor de reglare şi măsurare, aproximativ 27% erau în funcţiune de peste 25 ani. Patru ani mai târziu, în 2011, procentul reţelelor de dis­tribuţie a energiei cu un grad avansat de uzură era tot de 65%, în timp ce reţeaua de transport a gazelor na­turale cu durata de viaţă expirată scăzuse la 60%. În lipsa unor investiţii susţinute, în 2018, aproape 84% din liniile electrice aeriene erau expirate, având anul punerii în funcţiune în perioada 1960-1979, în condiţiile în care durata de viaţă normată a liniilor este de 48 de ani. Lucrurile nu arată prea bine nici în ceea ce priveşte reţeaua de transport al gazelor, unde 72% din cei peste 13.000 de kilometri de conducte aveau nevoie de reabilitări şi modernizări.

 

Marile proiecte, plimbate de la o strategie la alta

Strategia din 2018 are ca ţinte investiţionale finalizarea grupurilor 3 şi 4 de la CNE Cernavodă, construirea hidrocentralei cu acumulare prin pompaj de la Tarniţa-Lăpuşteşti, construirea unui grup de 600 MW la termocentrala Rovinari şi realizarea complexului hidrotehnic Turnu Măgurele-Nicopole. Niciunul dintre aceste proiecte nu este nou, ele fiind amânate sau chiar abandonate pe termen lung de statul român, aşa cum este cazul hidrocentralei de la Turnu Măgurele, proiect apărut înainte de 1989. Construcţia celor două reactoare de la centrala atomoelectrică de la Cernavodă apare şi în Strategia energetică din 2007, dar timp de mai bine de 10 ani proiectul a fost bâlbâit de autorităţi. Acelaşi lucru este valabil şi pentru hidrocentrala de 1.000 MW de la Tarniţa-Lăpuşteşti. Între timp însă, se pare că proiectul construirii unei hidrocentrale de 30 MW pe râul Tisa, care figura ca o prioritate în 2007, a fost abandonat de Ministerul Energiei, după ce acesta nu mai apare în noua Strategie din 2018. În ceea ce priveşte proiectul construirii unui grup termo de 600 MW la Rovinari, acesta datează din anul 2012 şi ar fi trebuit finalizat în 2019, dacă s-ar fi respectat calendarul iniţial. Constructorul selectat, încă din 2014, pentru realizarea acestui proiect, estimat la acea dată la un miliard de dolari, era compania chineză China Huadian Engineering. Noul termen pentru punerea în funcţiune a grupului este definit vag, precizându-se doar “după 2020”, în ultima Strategie.

 

Lipsa unei strategii în sectorul energetic va duce la căderea sistemului, iar specialiştii chiar fac pariuri când va avea loc primul black-out. (…) Să nu ne facem mari iluzii că Strategia energetică va aduce ceva nou sau va rezolva ceva, iar documentul care este în dezbaterea grupurilor parlamentare în acest moment este acelaşi, cosmetizat pe ici, pe colo, acelaşi care a fost publicat şi acum un an, şi acum doi ani. Nu vine să pună degetul pe rană şi să zică: «Mâine ne apucăm de 3 şi 4 (reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă - n.r.), poimâine facem Tarniţa». Sunt doar nişte idei generale, acelaşi concept în care nu se ia o decizie politică. Silvia Vlăsceanu, director al Federaţiei Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE)

 

 

 

24.738 MW erau instalaţi în Sistemul Energetic Naţional în 2017, după ce în 2007 erau 17.630 MW, creşterea provenind în cea mai mare parte de la puterea instalată în unităţile de producere a energiei regenerabile.

 

Puterea instalată (MW) deţinută de Hidroelectrica şi investiţiile (mil. lei)

 

Crt.   2012 2013 2014 2015 2016 2017

Putere        6.470         6.464         6.443         6.435         6.432         6.444

Investiţii    760   260   193   172   182   405

 

Performanţele anului 2007

  • 80% din grupurile termo, expirate;
  • 31% din grupurile hidro, expirate;
  • 65% din liniile electrice, expirate;
  • 69% din reţelele de transport al gazelor, expirate.

 

Performanţele anului 2011

  • 80% din grupurile termo, expirate;
  • 31% din grupurile hidro, expirate;
  • 65% din liniile electrice, expirate;
  • 60% din reţelele de transport al gazelor, expirate.

 

Performanţele anului 2018

  • 80% din grupurile termo, expirate;
  • 31% din grupurile hidro, expirate;
  • 84% din liniile electrice aeriene, expirate;
  • 72% din reţelele de transport al gazelor, expirate.

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Piaţa RCA a crescut cu 4,65%, în primul trimestru din 2019

Piaţa RCA a crescut cu 4,65%, în primul trimestru din 2019
Valoarea totală a primelor de asigurare subscrise pentru asigurările RCA în primele trei luni ale anului 2019 a atins valoarea de aproximativ 970 de milioane le, în creştere cu circa 4,65% comparativ cu primul...

Ministrul Comunicaţiilor: Huawei poate participa la licitaţia pentru frecvenţele 5G din România

Ministrul Comunicaţiilor: Huawei poate participa la licitaţia pentru frecvenţele 5G din România
România intenţionează să demareze licitaţia pentru frecvenţele 5G în trimestrul patru al acestui an, iar procedura de licitaţie va fi deschisă tuturor, inclusiv companiilor care utilizează echipamente produse...

Moneda naţională s-a apreciat în raport cu dolarul american

Moneda naţională s-a apreciat în raport cu dolarul american
Banca Naţională a României (BNR) a afişat, miercuri, un curs de 4,7260 lei pentru un euro, în creştere cu 0,11 bani (+0,02%) faţă de cotaţia din ziua anterioară, când un euro fusese cotat la 4,7249 lei. Pe...

34% energie regenerabilă până în 2030

34% energie regenerabilă până în 2030
Deși România a propus Comisiei Europene ca ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut să ajungă la 27.9% până în 2030, aceasta recomandă acum majorarea țintei la 34% pentru țara...

Cea mai importantă activitate din primării: încasarea lefurilor

Cea mai importantă activitate din primării: încasarea lefurilor
În anul 2018 veniturile proprii ale administraţiilor publice locale din România au fost de 28,56 miliarde de lei, dar aproape jumătate din această sumă s-a cheltuit cu plata salariilor. Practic, anul trecut din tax...

Bursa de la Bucureşti închide pe verde şedinţa de marţi; tranzacţii de peste 37 milioane de lei

Bursa de la Bucureşti închide pe verde şedinţa de marţi; tranzacţii de peste 37 milioane de lei
Bursa de la Bucureşti a închis în creştere şedinţa de marţi, iar valoarea tranzacţiilor a ajuns la 37,34 milioane de lei (7,9 milioane de euro). Indicele principat BET, care arată evoluţia celor mai lichide...

România, rezultate slabe la inovare

În timp ce performanțele din domeniul inovării în 25 de state ale Uniunii Europene au crescut în ultimii opt ani, cu o medie de 8,8%, România și Slovenia au înregistrat scăderi importante. Alături de Bulgaria,...

Contractul social european e rupt, iar Europa are nevoie de un Eurobuget!

Contractul social european e rupt, iar Europa are nevoie de un Eurobuget!
Galerie Foto Comisarul european pentru economie și finanțe, Pierre Moscovici a declarat la Forumul Economic de la Bruxelles că este nevoie urgentă de un EUROBUGET ca prim pas în rescrierea contractului social european. Potrivit...

Ce sumă uriașă a fost dată pentru casa de licitații Sotheby*s

Ce sumă uriașă a fost dată pentru casa de licitații Sotheby*s
Sotheby*s a trecut în proprietatea magnatului Patrick Drahi pentru 3,7 miliarde dolari. Tranzacția a fost confirmată de conducerea casei de licitație care a menționat că acționarii vor  primi câte 57 de...

Venit minim garantat: PRO sau CONTRA?

Venit minim garantat: PRO sau CONTRA?
Galerie Foto Sunteți PENTRU sau ÎMPOTRIVA salariului minim pe economie? Cu ce argumente? Iată mai jos și rezultatul unui sondaj de opinie spontan (sli.do) realizat printre participanții la Bruxelles Economic Forum 2019....

România a înregistrat în luna mai cea mai mare inflaţie anuală din UE

România a înregistrat în luna mai cea mai mare inflaţie anuală din UE
România a avut, în luna mai 2019, cea mai mare rată anuală a inflaţiei dintre statele membre ale Uniunii Europene, cu un avans al preţurilor de consum de 4,4%, acelaşi cu cel înregistrat în luna aprilie, arată...

Leul începe săptămâna în depreciere faţă de euro, dolarul american şi francul elveţian

Leul începe săptămâna în depreciere faţă de euro, dolarul american şi francul elveţian
Banca Naţională a României (BNR) a afişat, marţi, un curs de 4,7249 lei pentru un euro, în creştere cu 0,21 de bani (+0,04%) faţă de valoarea precedentă, când moneda unică valora 4,7228 lei. Potrivit BNR,...

Semaforul alimentar, defectat de interesele procesatorilor

Semaforul alimentar, defectat de interesele procesatorilor
În timp ce peste jumătate dintre români sunt supraponderali, iar bolile de nutriţie sunt în creştere, preocupările pentru atenţionarea cumpărătorilor asupra alimentelor pe care le consumă sunt tot mai mari....

Guvernul forţează Legea dialogului social fără dialog

Guvernul forţează Legea dialogului social fără dialog
Modificarea Legii dialogului social este forţată de Guvern printr-un simulacru de negociere cu partenerii sociali. Respins de Senatul în noiembrie 2018, proiectul de modificare este în prezent înregistrat pentru...

Noul proiect anti-tutun lovește un întreg sector economic și 4 milioane de români

Noul proiect anti-tutun lovește un întreg sector economic și 4 milioane de români
Coaliția pentru Libertatea Comețului și a Comunicării (CLCC) consideră că inițiativa de hiper-reglementare în domeniul tutunului promovată de câțiva membri ai Parlamentului lovește un întreg sector economic...
Serviciul de email marketing furnizat de