x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Vine Marea Beznă în România. Specialiștii fac pariuri când ne va lovi

0
Autor: Adrian Stoica 22 Oct 2018 - 10:07
Vine Marea Beznă în România. Specialiștii fac pariuri când ne va lovi Karina Knapek/INTACT IMAGES
Vezi galeria foto


Sectorul energetic este, probabil, domeniul în care se vorbeşte cel mai mult şi se face cel mai puţin. În ultimii 18 ani, autorităţile au elaborat trei strategii energetice, ultima fiind finalizată recent, dar rezultatele notabile lipsesc. Niciuna din strategii nu a fost transpusă în practică, iar lipsa rezultatelor este vizibilă: termocentralele româneşti au în proporţie de 80% durata de viaţă depăşită, mai mult de jumătate din liniile electrice trebuie înlocuite, marile proiecte energetice vehiculate de autorităţi în ultimii 20 de ani au rămas doar pe hârtie, iar necesarul investiţional creşte de la un an la altul, în condiţiile în care restanţele se tot adună. Odată cu venirea sezonului rece, limitele Sistemului Energetic Naţional vor fi testate din nou la maxim, dar nimeni nu poate spune dacă va mai rezista încă o iarnă. Pariurile se fac deja.

Sectorul energetic românesc a fost în mod sistematic neglijat în ultimii 20 de ani, nefiind considerat o componentă esenţială a infrastructurii, dar şi din cauza faptului că in­vestiţiile în acest sector se recuperează în pe­rioade lungi, 15-30 ani. Nota de plată pentru instalarea unor noi capacităţi de producere a energiei electrice în perioada 2011-2035 urma să se ridice la circa 30 de miliarde de euro, conform strategiei din acea perioadă. Acum, în 2018, după ce toate proiectele majore au fost ratate, scenariile de dezvoltare estimează investițiile totale în sectorul energetic între 15 și 30 miliarde de euro până în 2030.

 

Sectorul termo, sub presiunea lui 80%

Cel mai afectat sector de lipsa investiţiilor este cel termoenergetic. Conform Strategiei energetice pentru perioada 2007-2020, în 2007 circa 80% din grupurile termoenergetice aveau durata de viaţă expirată, ele fiind construite în intervalul 1970-1980. Din cauza tehnologiilor depăşite, ele aveau performanţe reduse, reprezentând 65-70% din randamentul grupurilor moderne, care funcţionau la acea dată în cele mai multe ţări europene dezvoltate. Pentru remedierea situaţiei, Strategia lua în calcul realizarea în perioada 2008-2020 a unor grupuri noi cu o putere instalată de circa 3.000 MW, în paralel urmând să fie casate grupuri cu o putere instalată de circa 2.900 MW. În 2011, conform Strategiei revizuite pentru perioada 2011-2035, aflam că grupurile termoenergetice erau expirate tot în proporţie de 80%. Acelaşi procent îl regăsim şi în ultima Strategie care vizează perioada 2018-2030, cu perspectiva anului 2050. Până în 2018 fusese pus în funcţiune doar un grup cu o putere instalată de 600 MW (realizat de OMV Petrom), iar casarea celor 2.900 de MW a rămas o poveste.

 

Planuri rupte de realitate pentru Hidroelectrica

Compania Hidroelectrica este perla sistemului energetic românesc. În ultimii ani, rezultatele sale financiare au bătut record după record, lucru greu de imaginat în urmă cu circa 10 ani când compania intra în insolvenţă, fiind foarte aproape de faliment din cauza contractelor păguboase pentru ea încheiate cu celebrii “băieţi deştepţi” din energie. În 2007, grupurile hidroenergetice cu durata de viaţă depăşită totalizau o putere instalată de 6.450 MW, ceea ce reprezenta circa 31% din puterea instalată totală, dar planurile de dezvoltare trasate pentru companie erau măreţe, dar rupte de realitate. Strategia din 2007 stabilea retehnologizarea până în 2010 a unor hidrocentrale cu o putere instalată de aproximativ 1.135 MW şi construirea până în 2020 a altora cu o putere instalata de 759 MW. Patru ani mai târziu, odată cu revizuirea Strategiei energetice din 2007, grupurile hidroenergetice cu durata de viaţă depăşită totalizau tot 31% din puterea instalată totală. Mai mult, din cei 759 MW noi care urmau să intre în reţea până în 2020, până în 2018 nu intraseră decât 416 MW, capacitatea instalată crescând astfel de la 6.325 MW la 6.741 MW . În schimb, noua Strategie din 2018 vorbeşte de instalarea a peste 1.000 MW până în 2030, astfel încât să se ajungă la o putere instalată de 7.490 MW.

 

Reţelele electrice şi de gaze, un deceniu de regres

În 2007, statistica ANRE arăta că reţelele electrice de distribuţie erau caracterizate printr-un grad avansat de uzură, circa 65% din acestea fiind afectate. De asemenea, 69% din lungimea totală a Sistemului Naţional de Transport al Gazelor Naturale avea durata normată de funcţionare depăşită, iar din totalul staţiilor de reglare şi măsurare, aproximativ 27% erau în funcţiune de peste 25 ani. Patru ani mai târziu, în 2011, procentul reţelelor de dis­tribuţie a energiei cu un grad avansat de uzură era tot de 65%, în timp ce reţeaua de transport a gazelor na­turale cu durata de viaţă expirată scăzuse la 60%. În lipsa unor investiţii susţinute, în 2018, aproape 84% din liniile electrice aeriene erau expirate, având anul punerii în funcţiune în perioada 1960-1979, în condiţiile în care durata de viaţă normată a liniilor este de 48 de ani. Lucrurile nu arată prea bine nici în ceea ce priveşte reţeaua de transport al gazelor, unde 72% din cei peste 13.000 de kilometri de conducte aveau nevoie de reabilitări şi modernizări.

 

Marile proiecte, plimbate de la o strategie la alta

Strategia din 2018 are ca ţinte investiţionale finalizarea grupurilor 3 şi 4 de la CNE Cernavodă, construirea hidrocentralei cu acumulare prin pompaj de la Tarniţa-Lăpuşteşti, construirea unui grup de 600 MW la termocentrala Rovinari şi realizarea complexului hidrotehnic Turnu Măgurele-Nicopole. Niciunul dintre aceste proiecte nu este nou, ele fiind amânate sau chiar abandonate pe termen lung de statul român, aşa cum este cazul hidrocentralei de la Turnu Măgurele, proiect apărut înainte de 1989. Construcţia celor două reactoare de la centrala atomoelectrică de la Cernavodă apare şi în Strategia energetică din 2007, dar timp de mai bine de 10 ani proiectul a fost bâlbâit de autorităţi. Acelaşi lucru este valabil şi pentru hidrocentrala de 1.000 MW de la Tarniţa-Lăpuşteşti. Între timp însă, se pare că proiectul construirii unei hidrocentrale de 30 MW pe râul Tisa, care figura ca o prioritate în 2007, a fost abandonat de Ministerul Energiei, după ce acesta nu mai apare în noua Strategie din 2018. În ceea ce priveşte proiectul construirii unui grup termo de 600 MW la Rovinari, acesta datează din anul 2012 şi ar fi trebuit finalizat în 2019, dacă s-ar fi respectat calendarul iniţial. Constructorul selectat, încă din 2014, pentru realizarea acestui proiect, estimat la acea dată la un miliard de dolari, era compania chineză China Huadian Engineering. Noul termen pentru punerea în funcţiune a grupului este definit vag, precizându-se doar “după 2020”, în ultima Strategie.

 

Lipsa unei strategii în sectorul energetic va duce la căderea sistemului, iar specialiştii chiar fac pariuri când va avea loc primul black-out. (…) Să nu ne facem mari iluzii că Strategia energetică va aduce ceva nou sau va rezolva ceva, iar documentul care este în dezbaterea grupurilor parlamentare în acest moment este acelaşi, cosmetizat pe ici, pe colo, acelaşi care a fost publicat şi acum un an, şi acum doi ani. Nu vine să pună degetul pe rană şi să zică: «Mâine ne apucăm de 3 şi 4 (reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă - n.r.), poimâine facem Tarniţa». Sunt doar nişte idei generale, acelaşi concept în care nu se ia o decizie politică. Silvia Vlăsceanu, director al Federaţiei Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE)

 

 

 

24.738 MW erau instalaţi în Sistemul Energetic Naţional în 2017, după ce în 2007 erau 17.630 MW, creşterea provenind în cea mai mare parte de la puterea instalată în unităţile de producere a energiei regenerabile.

 

Puterea instalată (MW) deţinută de Hidroelectrica şi investiţiile (mil. lei)

 

Crt.   2012 2013 2014 2015 2016 2017

Putere        6.470         6.464         6.443         6.435         6.432         6.444

Investiţii    760   260   193   172   182   405

 

Performanţele anului 2007

  • 80% din grupurile termo, expirate;
  • 31% din grupurile hidro, expirate;
  • 65% din liniile electrice, expirate;
  • 69% din reţelele de transport al gazelor, expirate.

 

Performanţele anului 2011

  • 80% din grupurile termo, expirate;
  • 31% din grupurile hidro, expirate;
  • 65% din liniile electrice, expirate;
  • 60% din reţelele de transport al gazelor, expirate.

 

Performanţele anului 2018

  • 80% din grupurile termo, expirate;
  • 31% din grupurile hidro, expirate;
  • 84% din liniile electrice aeriene, expirate;
  • 72% din reţelele de transport al gazelor, expirate.

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Iancu Guda: Profitabilitatea băncilor nu este legată de dimensiunea ROBOR; taxarea activelor bancare funcţie de ROBOR nu are fundament

Iancu Guda: Profitabilitatea băncilor nu este legată de dimensiunea ROBOR; taxarea activelor bancare funcţie de ROBOR nu are fundament
Profitabilitatea băncilor nu are cum şi nu este legată de dimensiunea ROBOR, a declarat vineri preşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România (AAFBR), Iancu Guda, menţionând că măsura...

ANAF a luat hârtie cât să acopere 1.000 de terenuri de fotbal

ANAF a luat hârtie cât să acopere 1.000 de terenuri de fotbal
Galerie Foto ANAF a cumpărat numai pentru oficiile sale din Bucureşti suficientă hârtie pentru a acoperi 1.000 de terenuri de fotbal, lungimea totală a colilor de care are nevoie Fiscul din Capitală apropiindu-se de 30.000 de k...

Curs valutar, 18 ianuarie 2019: Euro atinge un nou nivel record. Moneda naţională a atins cea mai slabă cotaţie

Curs valutar, 18 ianuarie 2019: Euro atinge un nou nivel record. Moneda naţională a atins cea mai slabă cotaţie
BNR anunță că un euro valorează astăzi 4,6975 lei/euro, o creştere de 0,18% faţă de pragul atins joi. Aceasta este a şaptea oară, în ultimele nouă zile, când euro atinge un nou nivel record. Dolarul...

România a importat în această dimineață cantități IMPRESIONANTE de energie

România a importat în această dimineață cantități IMPRESIONANTE de energie
România a importat vineri dimineaţă cantităţi foarte mari de energie electrică, de peste 1.800 de MW, în contextul în care preţul energiei de import a fost mai mic decât cel din piaţa locală, potrivit...

ROBOR la trei luni a urcat vineri la 2,93% pe an

ROBOR la trei luni a urcat vineri la 2,93% pe an
Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobânda variabilă, a crescut vineri cu 0,03 puncte procentuale, până la 2,93% pe an, potrivit datelor publicate...

Dacia a vândut peste 700.000 autovehicule în 2018, cea mai bună performanţă comercială din istoria sa

Dacia a vândut peste 700.000 autovehicule în 2018, cea mai bună performanţă comercială din istoria sa
Dacia a înregistrat în 2018 cea mai bună performanţă comercială din istoria sa cu vânzări totale pe piaţa internă şi internaţională care s-au cifrat la 700.798 unităţi, în creştere cu 7% faţă de...

Companiile de stat, iertate de datoriile de miliarde

Companiile de stat, iertate de datoriile de miliarde
Guvernul pregăteşte un proiect de ordonanţă prin care societăţile cu datorii istorice la buget vor beneficia de înlesniri la plată. În timp ce companiile de stat cu debite de miliarde de lei vor fi protejate,...

Cea mai gravă criză energetică după 1984

Cea mai gravă criză energetică după 1984
Sistemul energetic naţional se află în cea mai acută criză din ultimii 35 de ani. Complexul Energetic Oltenia (CEO), care asigură peste 20% din energie necesară României, a închis joi dimineaţă un grup la...

BNR a anunţat că indicele Robor la 3 luni a crescut la 2,90%

BNR a anunţat că indicele Robor la 3 luni a crescut la 2,90%
Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobânda variabilă, a crescut joi cu 0,03 puncte procentuale, până la 2,90% pe an, potrivit datelor publicate de...

ANPC se apucă de „Mystery shopping”

ANPC se apucă de „Mystery shopping”
Companiile vor fi aspru sancționate dacă sunt de rea credință și îi vor păgubi pe consumatori prin clauze abuzive, etichetarea greșită a produselor sau vânzarea de produse expirate. Pentru a-i demasca pe...

Profesorul Dan Voiculescu, despre criza din sistemul energetic

Profesorul Dan Voiculescu, despre criza din sistemul energetic
Profesorul Dan Voiculescu a comentat pe blogul său situaţia apărută în ultimele zile în sistemul energetic naţional. "Referitor la situația critică din sistemul energetic – întreaga activitate a...

Preţul energiei electrice a scăzut cu 26% faţă de ieri pe piaţa bursieră spot

Preţul energiei electrice a scăzut cu 26% faţă de ieri pe piaţa bursieră spot
Preţul energiei electrice pe piaţa bursieră spot, cu livrare vineri, a ajuns la o medie 375 de lei pe MWh, în scădere cu 26% faţă de preţul energiei cu livrare joi, când s-a înregistrat recordul istoric de 507...

Curs valutar: Euro ajunge astăzi la un maxim istoric

Curs valutar: Euro ajunge astăzi la un maxim istoric
BNR anunță că un euro valorează astăzi 4,6890 de lei. Acesta este cel mai slab leu din istorie, în comparație cu moneda europeană Cursurile pieţei valutare sunt calculate şi afişate de BNR, pe baza...

Dan Manolescu: E o premieră să avem un guvern în funcţiune care nu are un buget la început de an

Dan Manolescu: E o premieră să avem un guvern în funcţiune care nu are un buget la început de an
E o premieră să avem un guvern în funcţiune care nu are un buget la început de an, pentru că până acum acestea aveau loc în anii în care aveam alegeri parlamentare, a declarat, joi, Dan Manolescu,...

Eurostat: Estonia şi România, cea mai ridicată rată anuală a inflaţiei din Uniunea Europeană, în decembrie

Eurostat: Estonia şi România, cea mai ridicată rată anuală a inflaţiei din Uniunea Europeană, în decembrie
Rata anuală a inflaţiei a scăzut în decembrie la 1,6% în zona euro şi la 1,7% în Uniunea Europeană, de la 1,9% şi, respectiv, 2% luna precedentă, iar Estonia şi România au înregistrat cele mai ridicate rate ...
Serviciul de email marketing furnizat de