x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Vine Marea Beznă în România. Specialiștii fac pariuri când ne va lovi

0
Autor: Adrian Stoica1 22 Oct 2018 - 10:07
Vine Marea Beznă în România. Specialiștii fac pariuri când ne va lovi Karina Knapek/INTACT IMAGES
Vezi galeria foto


Sectorul energetic este, probabil, domeniul în care se vorbeşte cel mai mult şi se face cel mai puţin. În ultimii 18 ani, autorităţile au elaborat trei strategii energetice, ultima fiind finalizată recent, dar rezultatele notabile lipsesc. Niciuna din strategii nu a fost transpusă în practică, iar lipsa rezultatelor este vizibilă: termocentralele româneşti au în proporţie de 80% durata de viaţă depăşită, mai mult de jumătate din liniile electrice trebuie înlocuite, marile proiecte energetice vehiculate de autorităţi în ultimii 20 de ani au rămas doar pe hârtie, iar necesarul investiţional creşte de la un an la altul, în condiţiile în care restanţele se tot adună. Odată cu venirea sezonului rece, limitele Sistemului Energetic Naţional vor fi testate din nou la maxim, dar nimeni nu poate spune dacă va mai rezista încă o iarnă. Pariurile se fac deja.

Sectorul energetic românesc a fost în mod sistematic neglijat în ultimii 20 de ani, nefiind considerat o componentă esenţială a infrastructurii, dar şi din cauza faptului că in­vestiţiile în acest sector se recuperează în pe­rioade lungi, 15-30 ani. Nota de plată pentru instalarea unor noi capacităţi de producere a energiei electrice în perioada 2011-2035 urma să se ridice la circa 30 de miliarde de euro, conform strategiei din acea perioadă. Acum, în 2018, după ce toate proiectele majore au fost ratate, scenariile de dezvoltare estimează investițiile totale în sectorul energetic între 15 și 30 miliarde de euro până în 2030.

 

Sectorul termo, sub presiunea lui 80%

Cel mai afectat sector de lipsa investiţiilor este cel termoenergetic. Conform Strategiei energetice pentru perioada 2007-2020, în 2007 circa 80% din grupurile termoenergetice aveau durata de viaţă expirată, ele fiind construite în intervalul 1970-1980. Din cauza tehnologiilor depăşite, ele aveau performanţe reduse, reprezentând 65-70% din randamentul grupurilor moderne, care funcţionau la acea dată în cele mai multe ţări europene dezvoltate. Pentru remedierea situaţiei, Strategia lua în calcul realizarea în perioada 2008-2020 a unor grupuri noi cu o putere instalată de circa 3.000 MW, în paralel urmând să fie casate grupuri cu o putere instalată de circa 2.900 MW. În 2011, conform Strategiei revizuite pentru perioada 2011-2035, aflam că grupurile termoenergetice erau expirate tot în proporţie de 80%. Acelaşi procent îl regăsim şi în ultima Strategie care vizează perioada 2018-2030, cu perspectiva anului 2050. Până în 2018 fusese pus în funcţiune doar un grup cu o putere instalată de 600 MW (realizat de OMV Petrom), iar casarea celor 2.900 de MW a rămas o poveste.

 

Planuri rupte de realitate pentru Hidroelectrica

Compania Hidroelectrica este perla sistemului energetic românesc. În ultimii ani, rezultatele sale financiare au bătut record după record, lucru greu de imaginat în urmă cu circa 10 ani când compania intra în insolvenţă, fiind foarte aproape de faliment din cauza contractelor păguboase pentru ea încheiate cu celebrii “băieţi deştepţi” din energie. În 2007, grupurile hidroenergetice cu durata de viaţă depăşită totalizau o putere instalată de 6.450 MW, ceea ce reprezenta circa 31% din puterea instalată totală, dar planurile de dezvoltare trasate pentru companie erau măreţe, dar rupte de realitate. Strategia din 2007 stabilea retehnologizarea până în 2010 a unor hidrocentrale cu o putere instalată de aproximativ 1.135 MW şi construirea până în 2020 a altora cu o putere instalata de 759 MW. Patru ani mai târziu, odată cu revizuirea Strategiei energetice din 2007, grupurile hidroenergetice cu durata de viaţă depăşită totalizau tot 31% din puterea instalată totală. Mai mult, din cei 759 MW noi care urmau să intre în reţea până în 2020, până în 2018 nu intraseră decât 416 MW, capacitatea instalată crescând astfel de la 6.325 MW la 6.741 MW . În schimb, noua Strategie din 2018 vorbeşte de instalarea a peste 1.000 MW până în 2030, astfel încât să se ajungă la o putere instalată de 7.490 MW.

 

Reţelele electrice şi de gaze, un deceniu de regres

În 2007, statistica ANRE arăta că reţelele electrice de distribuţie erau caracterizate printr-un grad avansat de uzură, circa 65% din acestea fiind afectate. De asemenea, 69% din lungimea totală a Sistemului Naţional de Transport al Gazelor Naturale avea durata normată de funcţionare depăşită, iar din totalul staţiilor de reglare şi măsurare, aproximativ 27% erau în funcţiune de peste 25 ani. Patru ani mai târziu, în 2011, procentul reţelelor de dis­tribuţie a energiei cu un grad avansat de uzură era tot de 65%, în timp ce reţeaua de transport a gazelor na­turale cu durata de viaţă expirată scăzuse la 60%. În lipsa unor investiţii susţinute, în 2018, aproape 84% din liniile electrice aeriene erau expirate, având anul punerii în funcţiune în perioada 1960-1979, în condiţiile în care durata de viaţă normată a liniilor este de 48 de ani. Lucrurile nu arată prea bine nici în ceea ce priveşte reţeaua de transport al gazelor, unde 72% din cei peste 13.000 de kilometri de conducte aveau nevoie de reabilitări şi modernizări.

 

Marile proiecte, plimbate de la o strategie la alta

Strategia din 2018 are ca ţinte investiţionale finalizarea grupurilor 3 şi 4 de la CNE Cernavodă, construirea hidrocentralei cu acumulare prin pompaj de la Tarniţa-Lăpuşteşti, construirea unui grup de 600 MW la termocentrala Rovinari şi realizarea complexului hidrotehnic Turnu Măgurele-Nicopole. Niciunul dintre aceste proiecte nu este nou, ele fiind amânate sau chiar abandonate pe termen lung de statul român, aşa cum este cazul hidrocentralei de la Turnu Măgurele, proiect apărut înainte de 1989. Construcţia celor două reactoare de la centrala atomoelectrică de la Cernavodă apare şi în Strategia energetică din 2007, dar timp de mai bine de 10 ani proiectul a fost bâlbâit de autorităţi. Acelaşi lucru este valabil şi pentru hidrocentrala de 1.000 MW de la Tarniţa-Lăpuşteşti. Între timp însă, se pare că proiectul construirii unei hidrocentrale de 30 MW pe râul Tisa, care figura ca o prioritate în 2007, a fost abandonat de Ministerul Energiei, după ce acesta nu mai apare în noua Strategie din 2018. În ceea ce priveşte proiectul construirii unui grup termo de 600 MW la Rovinari, acesta datează din anul 2012 şi ar fi trebuit finalizat în 2019, dacă s-ar fi respectat calendarul iniţial. Constructorul selectat, încă din 2014, pentru realizarea acestui proiect, estimat la acea dată la un miliard de dolari, era compania chineză China Huadian Engineering. Noul termen pentru punerea în funcţiune a grupului este definit vag, precizându-se doar “după 2020”, în ultima Strategie.

 

Lipsa unei strategii în sectorul energetic va duce la căderea sistemului, iar specialiştii chiar fac pariuri când va avea loc primul black-out. (…) Să nu ne facem mari iluzii că Strategia energetică va aduce ceva nou sau va rezolva ceva, iar documentul care este în dezbaterea grupurilor parlamentare în acest moment este acelaşi, cosmetizat pe ici, pe colo, acelaşi care a fost publicat şi acum un an, şi acum doi ani. Nu vine să pună degetul pe rană şi să zică: «Mâine ne apucăm de 3 şi 4 (reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă - n.r.), poimâine facem Tarniţa». Sunt doar nişte idei generale, acelaşi concept în care nu se ia o decizie politică. Silvia Vlăsceanu, director al Federaţiei Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE)

 

 

 

24.738 MW erau instalaţi în Sistemul Energetic Naţional în 2017, după ce în 2007 erau 17.630 MW, creşterea provenind în cea mai mare parte de la puterea instalată în unităţile de producere a energiei regenerabile.

 

Puterea instalată (MW) deţinută de Hidroelectrica şi investiţiile (mil. lei)

 

Crt.   2012 2013 2014 2015 2016 2017

Putere        6.470         6.464         6.443         6.435         6.432         6.444

Investiţii    760   260   193   172   182   405

 

Performanţele anului 2007

  • 80% din grupurile termo, expirate;
  • 31% din grupurile hidro, expirate;
  • 65% din liniile electrice, expirate;
  • 69% din reţelele de transport al gazelor, expirate.

 

Performanţele anului 2011

  • 80% din grupurile termo, expirate;
  • 31% din grupurile hidro, expirate;
  • 65% din liniile electrice, expirate;
  • 60% din reţelele de transport al gazelor, expirate.

 

Performanţele anului 2018

  • 80% din grupurile termo, expirate;
  • 31% din grupurile hidro, expirate;
  • 84% din liniile electrice aeriene, expirate;
  • 72% din reţelele de transport al gazelor, expirate.

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Credit Agricole ne părăseşte

Credit Agricole ne părăseşte
Reprezentații băncii Credit Agricole au scos la vânzare sucursala din România, au primit deja patru oferte de cumpărare. Potrivit unor surse din mediul bancar, două bănci grecești (Alpha Bank și Vista...

Care este averea financiară a românilor

Care este averea financiară a românilor
Averea financiară medie a unui român este de 9.965 dolari, semnificativ mai mică decât a cetăţenilor din alte state membre ale Uniunii Europene, potrivit unui infografic Monitorul Social, un proiect al...

Procter&Gamble va deschide o nouă fabrică la Urlați

Procter&Gamble va deschide o nouă fabrică la Urlați
Procter & Gamble va deschide o nouă fabrică la Urlaţi în 2021, în care va produce capsule de detergent lichid pentru Ariel şi Lenor, a anunţat Antoine Brun, vicepreşedintele diviziei pentru Europa...

Curs valutar 5 noiembrie 2019: Moneda naţională s-a depreciat în raport cu euro şi a câştigat teren în faţa dolarului

Curs valutar 5 noiembrie 2019: Moneda naţională s-a depreciat în raport cu euro şi a câştigat teren în faţa dolarului
Leul s-a depreciat, joi, în raport cu euro, cursul afişat de Banca Naţională a României (BNR) fiind de 4,7764 lei, în creştere cu 0,20 bani (+0,04%) faţă de cotaţia din şedinţa anterioară, când moneda...

Fără investiţii, România devine importator de securitate energetică

Fără investiţii, România devine importator de securitate energetică
Sistemul energetic are nevoie rapid de investiţii eficiente şi de adaptarea modelelor de business la noile tendinţe, pentru că, în caz contrar, România riscă să se transforme dintr-un furnizor de securitate...

Gențile pictate cu suflet, la Milano și Las Vegas

Gențile pictate cu suflet, la Milano și Las Vegas
Galerie Foto Geanta reprezintă unul dintre cele mai importante accesorii ale unei femei. Alături de pantofi, ea completează și întregește o ținută, putând fi uneori chiar piesa de rezistență, elementul care oferă...

1 din 5 români care merg la muncă este „sărac cu salariu”

1 din 5 români care merg la muncă este „sărac cu salariu”
Deşi în ultimii ani România a înregistrat creşteri economice semnificative, anul trecut reuşind chiar să bifeze cu 4,1% a doua creştere din UE, după Ungaria, aproape unu din patru români trăieşte în...

Stocurile de sare sunt suficiente pentru deszăpezirea drumurilor în această iarnă

Stocurile de sare sunt suficiente pentru deszăpezirea drumurilor în această iarnă
Stocurile necesare pentru asigurarea livrărilor de sare pentru deszăpezirea drumurilor în campania de iarnă 2019-2020 vor fi asigurate de către Societatea Naţională a Sării S.A., prin intermediul a cinci sucursal...

Salariul minim brut se va majora din ianuarie 2020

Salariul minim brut se va majora din ianuarie 2020
Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale (MMPS) propune majorarea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată cu 7,2%, începând cu luna ianuarie 2020, ajungând la 2.230 de lei, conform unui proi...

Tarife mai mici în România pentru terminarea apelurilor mobile din 2020

Tarife mai mici în România pentru terminarea apelurilor mobile din 2020
Operatorii de telefonie mobilă care activează pe piaţa din România vor percepe un tarif maxim de terminare a apelurilor la puncte mobile de 0,76 eurocenţi/minut, în scădere cu 10% faţă de 0,84 eurocenţi/minut,...

Curs valutar 5 noiembrie 2019: Moneda naţională s-a apreciat faţă de principalele valute

Curs valutar 5 noiembrie 2019: Moneda naţională s-a apreciat faţă de principalele valute
Leul s-a apreciat miercuri faţă de moneda europeană, Banca Naţională a României afişând un curs de 4,7744 lei pentru un euro, în scădere cu 0,18 bani (-0,04%) faţă de cotaţia anterioară, de 4,7762...

Supraacciza la carburanţi, eliminată

Supraacciza la carburanţi, eliminată
Comisia de buget-finanţe a Camerei Deputaţilor a dat un raport de admitere unui proiect de lege pentru modificarea Codului fiscal, prin care începând cu 1 ianuarie 2020, supraacciza la carburanţi operată din...

Avansul economiei: încă 100.000 de angajaţi în 2020

Avansul economiei: încă 100.000 de angajaţi în 2020
Creşterile economice din ultimii ani generează şi o majorare a numărului de salariaţi. Mediul privat urmează să creeze aproape 90.000 de noi joburi, iar sectorul bugetar, în jur de 10.000. Pentru 2020,...

BNR a cheltuit aproape un miliard de euro pentru a proteja leul

BNR a cheltuit aproape un miliard de euro pentru a proteja leul
Banca Naţională a României (BNR) a intervenit pe pieţele valutare pentru a susţine cursul de schimb al leului după ce îngrijorările cu privire la efectele creşterii cheltuielilor guvernamentale asupra...

Florin Jianu a fost ales vicepreședinte al Uniunii Europene a IMM-urilor

Florin Jianu a fost ales vicepreședinte al Uniunii Europene a IMM-urilor
Peşedintele Consiliul IMM-urilor din România (CNIPMMR), Florin Jianu, a fost ales în funcţia de vicepreşedinte al SMEunited, Uniunea Europeană a IMM-urilor. În urma alegerilor organizate la Bruxelles,...
Serviciul de email marketing furnizat de