Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
De mai bine de un deceniu, lideri politici, sefi de companii si oameni de afaceri din China au colindat lumea in lung si in lat cu portofolele doldora de bani. Din Asia si Africa, SUA şi America Latină, trecerea lor s-a facut simtita, deoarece Beijingul s-a afirmat cu putere ca lider al lumii emergente. Mai puţin vizibila este amprenta difuză, dar prezena lasata de China în Europa, scrie Bloomberg.
Este cea mai ampla analiza privind evolutia activitatii Chinei pe Batranul continent. Potrivit analistilor, in ultimii zece ani, statul asiatic a cumpărat sau a investit în active evaluate la cel puţin 318 miliarde de dolari. În această perioadă, China a fost de 45% mai activa in Europa decât Statele Unite.
Volumul şi natura unora din aceste investiţii, de la infrastructura vitală din estul şi sudul Europei, la firme de înaltă tehnologie din vest, au provocat îngrijorare la nivelul UE. Liderii UE, printre care cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez Emmanuel Macron, fac presiuni pentru o strategie comună care să ţină sub control avansul neobosit al Chinei în Europa, deşi există o anumită opoziţie la periferia continentului.
Bloomberg a analizat datele referitoare la 678 de tranzacţii finalizate sau în curs de realizare, începând din 2008 în 30 de ţări, unde au fost publicate informaţii financiare. Companiile private sau de stat din China au fost implicate în tranzacţii în valoare de cel puţin 255 de miliarde de dolari pe continentul european.
Aproximativ 360 de companii au fost preluate de la producătorul italian de anvelope Pirelli & C. SpA, de la compania irlandeză de leasing Avolon Holdings Ltd. Entităţi chineze deţin parţial sau integral cel puţin patru aeroporturi, şase porturi maritime, parcuri eoliene în cel puţin nouă state şi 13 echipe profesioniste de fotbal. Datele disponibile subestimează amploarea ambiţiilor Chinei în Europa, avertizează expertii agentiei mentionate.
Mai mult de jumătate din investiţiile cunoscute sunt concentrate în cele mai mari cinci economii europene, dar la periferie statul asiatic a facut investiţii strategice în infrastructură - de exemplu a cumparat cel mai mare port al Greciei, Pireu. Iar in timp ce Franţa, Germania şi Italia cer un mecanism de verificare a investiţiilor la nivelul UE, Grecia, Portugalia şi Cipru nu cred in necesitatea unei astfel de decizii, care le-ar afecta capacitatea de a atrage capitalul atât de necesar.
În total, conform datelor Bloomberg, peste 670 de entităţi din China sau Hong Kong au investit în Europa din 2008. Dintre acestea, aproape 100 sunt companii de stat sau fonduri de investiţii, care au încheiat tranzacţii de cel puţin 162 miliarde de dolari, sau 63% din valoarea totală a tranzacţiilor cunoscute.
De asemenea, diferenţa dintre companiile de stat şi cele private este mult mai neclară în China decât în Europa, iar 30 de entităţi implicate în tranzacţii din Europa sunt deţinute de provinciile sau municipalităţile chineze.
Mai mult, companiile chineze şi-au exprimat interesul într-o serie de tranzacţii europene care încă nu au fost anunţate oficial: construirea de reactoare nucleare în România şi Bulgaria, achiziţionarea unui terminal pentru containere în Croaţia, construirea unui port în Suedia, preluarea grupului ceh Skoda Transportation AS şi a unei companii energetice din Irlanda, finanţarea unui pod în Croaţia şi a căii ferate Budapesta - Belgrad. AGERPRES
