Crowdfunding: construieşte-ţi o afacere pe bani altora

Firmele mici din tehnologie şi din artă au început să-şi pună în practică ideile cu sume mici strânse de pe internet. Ele apelează la această sursă, deoarece au proiecte interesante pentru publicul larg, nu şi pentru marii investitori.

Pentru documentarul „13 Shades of Romanian” („Cele 13 feţe ale României”), realizatorii au adunat, în luna martie şi aprilie, 17.500 de euro, pe platforma Indiegogo. Suma cerută iniţial, de 16.500 de euro, a fost strânsă până pe 11 aprilie.

Numită crowdfunding, această modalitate de finanţare este, în ultimii doi trei ani, tot mai folosită de firmele din tehnologie şi de proiectele artistice româneşti, precum şi de ONG-uri. Aceste firme se înscriu pe un site special, unde îşi prezintă proiectul sau produsul, suma dorită şi până când le trebuie bani. Cei interesaţi pot da anumite sume fixe, în schimbul unor beneficii.

De exemplu, pentru „13 Shades of Romanian”, cele mai multe persoane, 100, au plătit aproape 139 de euro ca să primească, înainte de lansare, două filme cu tot ce s-a întâmplat în timpul realizării documentului, în spatele scenei de filmare. În plus, s-a putut contribui şi cu: 1,5 euro, 7 euro, 18 euro, 21 de euro, 28 de euro, 69,5 euro, 208 euro şi 833 de euro.

Acestea nu sunt unicele valori de microinvestiţii ce se pot face. Valoarea lor depinde de proiect, suma cerută şi beneficiile acordate finanţatorilor. “Am ales o campanie crowdfunding, deoarece puteam valida ideea şi pentru că obţinerea unei investiţii durează destul de mult. Am pornit campania de crowdfunding când am avut un prototip funcţional”, ne-a precizat Andrei Vig, confondatorul Tintag. Bazat pe tehnologia Bluetooth Low Energy, dispozitivul Tintag găseşte lucrurile de care este ataşat şi care se află pe o rază de cel mult 70 de metri pătraţi. Acesta costă aproape 30 de dolari şi este produs în România, fiind comandat deja în 5.000 de bucăţi, cele mai multe din SUA, România, Canada şi Germania.

Pentru Tintag s-a adunat, pe Indiegogo.com, 87.000 de euro, din noiembrie 2014 până în prezent. „Banii stranşi au fost folosiţi doar pentru dezvoltarea produsului şi pregatirea lui de a intra în producţie”, a adăugat Andrei Vig. Pe lângă bani, prin crowdfunding, Tintag a beneficiat de o promovare bună, atât în ţară, cât şi în străinătate. La fel s-a întâmplat şi cu „13 Shades of Romanian”. Documentarul a atras atenţia, implicit promovarea, presei din ţara noastră, şi nu doar prin tipul de finanţare, ci şi datorită subiectului: va prezenta viaţa a 13 români din Marea Britanie, drept răspuns la campania antiromâni din Regat.

Campania de finanţare se pregăteşte în câteva luni
Pentru obţine bani prin crowfunding, fondatorii Tintag, un alt proiect românesc finanţat pe Indiegogo, s-au pregătit timp de trei patru luni. „Costurile sunt destul de mari. În primul rând, sunt costurile de creare a campaniei, unde intră agenţia de design şi costurile de filare. Apoi, vin costurile de marketing care sunt lunare şi pot ajunge la sume foarte mari”, ne-a spus Andrei Vig. În plus, antreprenorii trebuie să ia în calcul că, pentru a primi bani, trebuie să vireze, în medie, 5%-15% din suma obţinută pe platforma de crowfunding.

Elena Badea, directorul de marketing al EY România, ne-a precizat că succesul pe un asemenea site îl aduc creativitatea în prezentarea ideii şi modul de utilizare a reţelelor de socializare pentru promovarea proiectului. „Ambele necesită un buget, pentru a le putea realiza la un standard de calitate care să ducă la rezultatul dorit”, a subliniat Elena Badea. Andrei Vig adăugă că cel mai mult i-a ajutat faptul că au promovat campania cu două-trei luni înainte de lansare şi au adunat o bază de date cu aproximativ 2000 de posibili cumpărători.

Carmen Bănăţeanu, Senior Associate la Rădulescu & Muşoi, enumeră printre factorii de succes pentru o finanţare de tip crowdfunding, în primul rând, un plan de afaceri bine făcut, care poate demonstra sustenabilitatea afacerii sau activităţii pentru care se solicită finanţarea. „Apoi, echipa din spatele conceptului trebuie să dovedească o capacitate profesională şi o experienţă necesare dezvoltării proiectului. Şi, nu în ultimul rând, o idee de afacere care să convingă investitorii”, detaliază avocata.

Carmen Bănăţeanu a mai spus că firmele locale care se finanţeză pe platformele din străinătate sunt taxate conform legilor din ţările unde are sediul platforma de crowdfunding.

Nouă platforme româneşti
Conceptul de crowfunding a apărut acum 12 ani, în Statele Unite ale Americii, prima platformă fiind ArtistShare. În prezent, în lume există câteva sute de astfel de site-uri, iar cele mai cunoscute şi folosite sunt Indiegogo (2008) şi Kickstarter (2009).
În România, acest conceput a apărut acum trei ani, în prezent existând, pe .ro, nouă site-uri de profil: we-are-here, crestemidei, multifinantare, kazuu, bursabinelui, donatie, crowdfunding.alumni.ubbcluj (a Universitaţii Babeş-Bolyai), doneazacuavon, potsieu (în mentenanţă, momentan).

Unele dintre acestea sunt deschise oricăror tipuri de proiecte, altele sunt specializate. Carmen Bănăţeanu ne-a precizat că din numărul relativ mare de platforme online româneşti de crowdfunding existente în prezent reiese interesul pentru finanţările participative. Totuşi, un studiu realizat de EY România indică faptul că 1% din bani obţinuţi de antreprenorii locali anul trecut au fost din crowdfunding. Avocata a completat că pe platformele româneşti sunt finanţate, preponderent, proiectele sociale, pentru care recompensa este doar una morală.

O lege se află în lucru
Suma maximă strânsă pentru un proiect printr-o platformă de finanţare participativă din România va fi de cel mult un milion de euro, echivalent lei, la cursul BNR din ziua publicării proiectului, conform proiectului de lege a privind dezvoltarea finanţărilor participative (crowfunding).

Anunţată în luna septembrie 2014, de către Departamentul pentru IMM-uri, această iniţiativă şi-a început parcursul legislativ în primele zile ale lunii mai 2015, fiind înscrisă la Senat, prima cameră sesizată, pentru dezbatere şi adoptare.

Pentru a solicita finanţare, întreprinzătorii vor trebui să aibă deja 5% din finanţarea proiectului, se mai scrie în proiectul de lege. În schimb, investitorii nu vor putea da mai mult de 1.000 de euro pentru un proiect şi nici mai mult de 5.000 de euro, într-un an, pentru toate proiectele de pe o platformă.

Suma pentru un proiect va fi colectată de platforma de crowdfunding, care va distribui şi beneficiile către micii investitori, conform proiectului de lege. În plus, platformele de finanţare participativă vor furniza asistenţă şi consultanţă cu privire la modul cum se realizează finanţarea, modelele de contracte necesare pentru participarea la proiecte, vor informa investitori cu privire la evoluţia proiectului etc. De asemenea, finanţarea participativă a proiectelor se va aplica prin emiterea de părţi sociale la SRL-uri, acţiuni şi/sau obligaţiuni la societăţile pe acţiuni şi titluri de creanţă care le dă investitorilor dreptul să încaseze dobânzile pe perioada în care împrumutul nu a ajuns la scadenţă.

Prin această lege se vor acorda facilităţi precum scutirea la plata impozitului pe veniturile obţinute din dividende, în cazul investiţiei în acţiuni la firme, sau scutirea impozitului din dobânzi, în cazul finanţărilor în titluri de creanţă. Asemenea facilităţi le primesc investitorii şi în ţările unde există o lege a crowdfunding-ului, printre care Franţa, Spania şi Germania. În aceste state s-a observat o creştere a numărului de finanţări, ulterior, reglementării activităţii, în special, a celor de capital şi prin titluri de creanţe, ne-a subliniat Carmen Bănăţeanu.

Dacă legea ar fi adoptată, antreprenorii ar avea acces mult mai rapid la finanţare decât pe o piaţă reglementată sau de la marii investitori „Reglementarea acestei activităţi este bine-venită şi din prisma investitorilor, care vor fi mai puţin reticenţi să investească”, a subliniat avocata.