x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Jurnalul bursier. Granița dintre investiție și speculație

0
21 Aug 2019 - 17:34
Jurnalul bursier. Granița dintre investiție și speculație


Cu toate că principiile care stau la baza acestor două tipuri distincte de activități se pot enunța și delimita fără a lăsa loc de interpretări, în practică, nu de puține ori, se întâmplă ca unii investitori să creadă că realizează investiții, când de fapt desfășoară o activitate speculativă.

Dacă în cazul investițiilor vorbim de o analiză obiectivă a caracteristicilor economice  ale unui activ, în cazul speculațiilor nu caracterisicile intrinseci ale acestuia primează, ci ceea ce piața percepe și crede despre activul respectiv si evoluția prețului acestuia într-o anumită perioadă, de regulă relativ scurtă.

În derularea unei investiții, accentul este pus pe o analiză menită să estimeze randamentele pe care activul cumpărat le poate genera în timp investitorului și să stabilească dacă acestea sunt satisfăcătoare în relație cu riscul și costul de oportunitate asumat prin cumpărarea acestuia.Pe de altă parte, tranzacționarea de active bazată pe alți factori și argumente, fie din zona analizei tehnice, fie bazate pe știri curente, dar fără a se limita la acestea, intră în sfera speculației.

Astfel, putem spune că investiția presupune alocarea unor sume de bani în vederea cumpărării unui activ care să genereze plus valoare (randamente) pe parcursul duratei sale de viață, din exploatarea acestuia. Speculația, pe de altă parte, înseamnăde asemenea directionarea unei sume de bani pentru cumpărarea unui activ, însă cu scopul de a obține ulterior (de obicei, pe termen scurt) o sumă mai mare de bani strict din vânzarea acestuia, făcând abstracție de ceea ce activul în sine poate genera din exploatarea sa ulterioară și bazându-se pe predicția creșterii sau scăderii pretului.

În concluzie, în cazul unei investiții, nu cotația sau prețul de piață curent este cel vital pentru investitor, ci fluxurile de numerar pe care activul le produce. În cazul speculației însă, deținătorul activului este dependent permanent de ceea ce piața - sau următorii cumpărători ai activului respectiv - sunt dispuși să-i ofere pentru acesta pentru că speculanții urmăresc profituri mari pe termen scurt.

În sensul celor de mai sus, o distincție între investiție și speculație poate fi ușor făcută și atunci când este vorba despre activele neproductive. Achiziționarea acestora nu poate fi considerată o investiție, conform condițiilor descrise, din moment ce acest tip de active nu generează niciun fel de venit în sine. Fie că vorbim, spre exemplu, despre metale prețioase, mărfuri, teren neexploatat, sau, mai nou, criptomonede, proprietarii acestora sunt dependenți în ceea ce privește valorificarea lor strict de prețul pe care piața este dispusă să îl ofere pentru acestea la un anumit moment. Ca atare, cumpărarea și tranzacționarea de active neproductive, putem spune că intră în sfera speculației.

Însă, dacă în privința activelor neproductive putem face această încadrare generală, când vorbim despre active productive lucrurile devin mai nuanțate. Ar fi naiv să spunem că achiziționarea acestora se califică automat drept operațiune de investiție doar pentu că sunt generatoare de venituri. De altfel, putem reaminti evenimente relativ recente în care uriașe bule speculative au fost formate chiar din tranzacționarea unor active productive dintre cele mai importante: imobiliarele, în perioada premergătoare crizei din 2008 și acțiunile, în special cele alor companiilor tehnologice, în perioada “dot com”, de la sfârșitul anilor ’90, începutul anilor 2000.

Pentru a se încadra în categoria operațiunilor de investiții, achiziționarea activelor productive trebuie să fie făcută luând în calcul aspecte ce țin de analiză fundamentală și evaluare, fiind esențial ca acestea să confirme că prețul la care achiziția se realizează este mai mic decât valoarea intrinsecă estimată.

Nu acestea erau însă condițiile în care se desfășurau tranzacțiile imobiliare sau cele cu acțiuni ale companiilor tehnologice din perioadele mai sus amintite. Spre exemplu, se făcea abstracție de faptul că prin achizițiile imobiliare capitalul investit se recupera în perioade foarte lungi, uneori obținându-se randamente chiar mai mici decât ale activelor fără risc sau ale depozitelor bancare.

 Aceste semnale de alarmă nu contau în deciziile de cumpărare, pentru că se achiziționa cu intenția de a vinde “investiția” primului doritor, bineînțeles, la un preț mai mare, mizându-se pe faptul că tendința va rămâne aceeași la nesfârșit sau, în orice caz, suficient de mult timp cât să se poată profita în acest mod. Evident că această strategie, chiar și atunci când privește tranzacții cu active productive, intră în categoria speculației, și nicidecum a investițiilor, din moment ce ignoră orice aspect referitor la caracterul productiv al activului respectiv și se rezumă doar la prețul aflat în aparentă creștere continuă.

Aceste fenomene de tranzacționare irațională,supranumite bule speculative, apar din când în când sub diferite forme, pe diverse piețe și tipuri de active, fie ele neproductive sau productive și nu există garanții de imunități pentru unele sau altele. Apariția și dezvoltarea lor au însă întotdeauna un rezultat comun, și anume, transferul masiv de avere de la unii participanți la alții, fiind un “joc de sumă nulă”din care societatea per ansamblu nu beneficiază în vreun fel.

Unul dintre cele mai puternice imbolduri, din punct de vedere psihologic, rămâne acela de a se încerca o îmbogățire rapidă, iar tendința de a copia comportamentul unora care par să reușească acest lucru crește, deoarece intervine frica de a rata un câștig facil. Așa că mai mulți cedează și se prind în horă.

Problemele încep să apară atunci când, după o popularizare intensă a fenomenului, cu prezentarea și promovarea celor mai de succes povești, ale celor mai buni așa-ziși experți, ritmul de apariție al noilor doritori de a se alătura “petrecerii” începe să scadă și se înfiripă eșecul, cauzat de o suprasaturație a pieței. Astfel, noii veniți sunt din ce în ce mai puțini, așa că hora începe să se spargă. De aici și până la încheierea bruscă și, pentru mulți, brutală și total neașteptată a “petrecerii” nu mai e mult.

         În concluzie, un investitor profesionist ar trebui să se concentreze permanent pe căutarea și identificarea acelor active productive care oferă o relație bună între prețul lor de achiziție, pe de o parte, și perspectivele veniturilor pe care le pot genera și ale riscurilor pe care le comportă, pe de altă parte.

 

 

 

Citeşte mai multe despre:   Jurnalul Bursier

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Angajatorii români vor să aducă lucrători din alte țări. Care sunt joburile pentru care se caută străini

Angajatorii români vor să aducă lucrători din alte țări. Care sunt joburile pentru care se caută străini
Lipsa de muncă specializată i-a determinat în ultimii ani pe angajatorii români să se orienteze spre forța de muncă din alte țări. Așa se face că în prezent circa un sfert dintre companii vor să aducă ...

Şoc pe piaţa valutară: Euro a atins un nou maxim istoric

Şoc pe piaţa valutară: Euro a atins un nou maxim istoric
Euro a atins un nou nivel record, marți, potrivit cursului valutar anunțat de Banca Naţională a României (BNR). Marţi, euro a crescut la 4,8079 lei, cel mai mare nivel anunţat vreodată de Banca...

Ultima strigare pentru gazele de la Marea Neagră

Ultima strigare pentru gazele de la Marea Neagră
Galerie Foto România mai are la dispoziţie doar anul 2020 pentru a lua o decizie politică favorabilă extracţiei gazelor de la Marea Neagră. Legislaţia trebuie adaptată în aşa fel încât să câştige şi investitorii, şi...

Un proiect imobiliar de amploare pe platforma Teba din Iași

Un proiect imobiliar de amploare pe platforma Teba din Iași
Dezvoltatorul imobiliar Prime Kapital a primit autorizația de demolare a platformei Teba din Iași. În același loc se va construi Silk District, un proiect în valoare de circa 200 de milioane de euro. Data...

Economia Terrei strănută. Frisoane în România

Economia Terrei strănută. Frisoane în România
Coronavirus pune în pericol nu numai vieţi omeneşti, ci şi evoluţiile economice pe plan mondial. România pare ferită de şocuri, cel puţin pentru moment, după cum ne spun specialiştii, care semnalează însă...

Un celebru start-up britanic și-a triplat valoarea. Evaluat la 5,5 miliarde de dolari

Un celebru start-up britanic și-a triplat valoarea. Evaluat la 5,5 miliarde de dolari
Ca urmare a unei finanțări de 500 de milioane de dolari, start-up-ul britanic Revolut este acum evaluat la 5,5 miliarde  de dolari, triplându-și astfel valoarea față de primăvara anului...

Falimentul vine după ce pleacă angajații cei mai buni

Falimentul vine după ce pleacă angajații cei mai buni
Galerie Foto Reducerea costurilor și a consumului, în general, este esențială pentru supraviețuirea unei companii pe timp de criză economică, doar că cel mai important lucru este să se aplice inteligent. Cele mai grave...

Vești bune pentru investitori. Profitul Romgaz a crescut în 2019

Vești bune pentru investitori. Profitul Romgaz a crescut în 2019
Cel mai mare producător autohton de gaze naturale, Romgaz a înregistrat anul trecut un profit net de 1,43 miliarde de lei, cu 4,55% mai mare față de perioada anterioară.  Cifra de afaceri a crescut cu 1,52%...

Studiu: Mai mult de jumătate dintre români au avut certuri în cuplu din cauza banilor

Studiu: Mai mult de jumătate dintre români au avut certuri în cuplu din cauza banilor
Printre subiectele cele mai frecvente de ceartă în cuplu se numără obiceiurile financiare – cheltuieli prea mari, zgârcenie, cheltuieli uzuale, plan  de economii și decizii  majore de achiziții,...

Majoritatea companiilor estimează creșterea salariilor. Cu cât vor crește veniturile angajaților

Majoritatea companiilor estimează creșterea salariilor. Cu cât vor crește veniturile angajaților
Majoritatea societăților din România, respectiv 71% dintre companii, vor să crească salariile angajaților în acest an, potrivit unui studiu realizat de hipo.ro. Deși vestea pare îmbucurătoare la prima vedere,...

ANAF a prelungit termenul de depunere a declarației unice

ANAF a prelungit termenul de depunere a declarației unice
Termenul pentru depunerea declarației unice la Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) de către persoanele fizice s-a prelungit până la 25 mai 2020. Formularul se completează pentru declararea...

Ajutor de stat pentru Tarom din partea Comisiei Europene

Ajutor de stat pentru Tarom din partea Comisiei Europene
Comisia Europeană a aprobat un împrumut companiei Tarom, în valoare de 36,7 milioane de euro, pe o perioadă de maximum șase luni. În acest timp, operatorul aerian român trebuie să pună la punct...

Curs valutar. Leul situat aproape de cotația maximă. Aurul continuă să crească

Curs valutar. Leul situat aproape de cotația maximă. Aurul continuă să crească
Leul a ajuns astăzi la 4,8024 lei/euro, situându-se în jurul cotației maxime, după ce a ajuns săptămând trecută la un maxim istoric, depășind pragul de 4,8 lei/euro.  Deprecierea monedei naționale va...

CNAIR a semnat contractul pentru construcția drumului expres Buzău-Brăila

CNAIR a semnat contractul pentru construcția drumului expres Buzău-Brăila
Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) va semna contractul pentru realizarea studiului de fezabilitate și proiectul tehnic de execuție pentru drumul expres Buzău-Brăila. Acesta se va...

Comarnic-Braşov, 15 ani de promisiune deşarte

Comarnic-Braşov, 15 ani de promisiune deşarte
La mijlocul acestei luni s-au împlinit 15 ani de la primele încercări de traversare cu o autostradă a Carpaţilor. Dacă proiectul „Autostrada Zăpezii” (Comarnic-Braşov), lansat în 2005, avea 58 de kilometri...
Serviciul de email marketing furnizat de