x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Bani şi Afaceri Investitii Jurnalul bursier. De ce nu mai putem avea un nou FNI (Fondul Național de Investiții ) – partea a II-a 

Jurnalul bursier. De ce nu mai putem avea un nou FNI (Fondul Național de Investiții ) – partea a II-a 

04 Mar 2019   •   08:10
Jurnalul bursier. De ce nu mai putem avea un nou FNI (Fondul Național de Investiții ) – partea a II-a 

În prezent, conform statisticilor Asociației Administratorilor de Fonduri (aaf.ro), în România există aproximativ 400.000 de investitori în fonduri de investiții. În anul 2000, FNI avea aproximativ 300.000 de investitori.

Ce știu astăzi cei 400.000 de investitori în plus față de anul 2000? Investitorii au la dispoziție mai multe tipuri de fonduri deschise de investiții (fonduri montere, de obligațiuni și de instumente cu venit fix, de acțiuni, cu capital garantat, de randament absolut sau un mixt între acestea) în care își pot investi banii. Aceste tipuri de fonduri au în vedere diferite grade de risc – de la cele care nu riscă foarte mult banii investitorilor, până la cele care se expun pe piețe de acțiuni, unde potențialul de randament este direct corelat cu potențialul de risc. 

Cele mai mari fonduri de investiții din România sunt orientate astăzi către cele de obligațiuni și instrumente cu venit fix. Această orientare se traduce în apetitul către tipul de fond care oferă randamentul oferit de obligațiuni și de instrumentele cu venit fix, randament pe care administratorii de fond încearcă să îl maximizeze în condițiile reglementărilor în vigoare. O simplă comparație, conform statisticilor aaf.ro, ne arată că fondurile de obligațiuni și instrumente cu venit fix au o cotă de piață de 48,61%, iar fondurile de acțiuni au o cotă de piață de 5,31% . Cred că această comparație ne arată foarte clar apetitul investitorului în fonduri de investiții care preferă un randament mai redus față de potențialul pe care îl oferă fondurile de acțiuni pe termen mediu și lung.

 Această categorisire a fondurilor, chiar dacă nu este una stabilită de o reglementare, este unanim acceptată de jucătorii din piață și are în vedere tipurile de investiții pe care fondul le are în politica de investiții prevăzută în prospectul de emisiune.

Așadar, din punctul de vedere al investițiilor unui fond deschis de investiții, acesta are în vedere în primul rând o diversificare a plasamentelor. Fără a intra în detalii, există câteva reguli simple pentru fiecare fond deschis de investiții, iar acestea au în vedere următoarele:

-       Un fond nu poate să se expună decât cu maximum 5% din activul său într-o singură entitate. Această limită poate merge până la maximum 10% - indiferent că sunt acțiuni sau obligațiuni. Singura excepție este dată de situația în care investiția se realizează în valorile mobiliare sau instrumentele pieței monetare care sunt emise ori garantate de un stat membru, de autorităţile publice locale ale statului membru, de o ţară terţă sau de organisme publice internaționale din care fac parte unul ori mai multe state membre - caz în care limita este de 35%;

-       Un fond nu poate plasa depozitele sale la o bancă decât în limita a maximum 20% la o singură bancă;

-       Un fond nu poate investi în instrumente netranzacționate decât în limita a maximum 10% din activul său.

 Aceste plasamente ale fondurilor sunt certificate zilnic de către o bancă depozitară. Această bancă (autorizată de BNR) are un rol extrem de important în viața unui fond de investiții. Banca depozitară certifică cel puțin:

 a) faptul că fondul este proprietarul tuturor investițiilor realizate, și 

 b) modul de calcul al fiecărui instrument financiar deținut de fond.

Cerințele legale pentru a îndeplini calitatea de bancă depoziară sunt complexe, motiv pentru care există doar 4 bănci în România care sunt autorizate să presteze o asemenea activitate pentru fondurile de investiții. În anul 2000, FNI nu avea o bancă depozitară, iar puținele limite investiționale stabilite de reglementări nu erau respectate. 

Un ultim aspect relevant pentru investitorii din fondurile de investiții este reprezentat de transparența pe care administratorii de fonduri sunt obligați să o manifeste. Mă refer în cele ce urmează la faptul că un administrator de fonduri de investiții este obligat să dețină un website unde să publice valorile fondurilor deschise aflate în administrare, notele de informare referitoare la orice aspecte esențiale în legătură cu documentele fondurilor, precum și rapoartele semestriale și anuale ale fiecărui fond. Totodată, fiecare fond de investiții este obligat să menţioneze în documentele constitutive un ziar de răspândire națională unde trebuie să publice note de informare pentru investitori în legătură cu orice aspect din viața fondului. Practic, astăzi, investitorul este de cele mai multe ori la un click distanță în aflarea de informații complete despre viața fondurilor deschise de investiții.

Într-un asemenea context, avem motive să credem că interesul investitorilor în fonduri de investiții poate crește constant în următorii ani, transformând astfel fondurile de investiții în jucătorii importanți de care economia românească are nevoie.

 Horia Gustă 

 Director General -SAI Certinvest 

 

×