x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Jurnalul bursier. Granița dintre investiție și speculație

0
19 Aug 2019 - 15:58
Jurnalul bursier. Granița dintre investiție și speculație jmiks/Getty Images/iStockphoto Stock Market - Arrow Graph Going Down on Blue Display


Cu toate că principiile care stau la baza acestor două tipuri distincte de activități se pot enunța și delimita fără a lăsa loc de interpretări, în practică nu de puține ori se întâmplă ca unii investitori să creadă că realizează investiții, când de fapt desfășoară o activitate speculativă.

Dacă în cazul investițiilor vorbim de o analiză obiectivă a caracteristicilor economice  ale unui activ, în cazul speculațiilor nu caracterisicile intrinseci ale acestuia primează, ci ceea ce piața percepe și crede despre activul respectiv si evoluția prețului acestuia într-o anumită perioadă, de regulă relativ scurtă.

În derularea unei investiții, accentul este pus pe o analiză menită să estimeze randamentele pe care activul cumpărat le poate genera în timp investitorului și să stabilească dacă acestea sunt satisfăcătoare în relație cu riscul și costul de oportunitate asumat prin cumpărarea acestuia. Pe de altă parte, tranzacționarea de active bazată pe alți factori și argumente, fie din zona analizei tehnice, fie bazate pe știri curente, dar fără a se limita la acestea, intră în sfera speculației.

Astfel, putem spune că investiția presupune alocarea unor sume de bani  în vederea cumpărării unui activ care să genereze plus valoare (randamente) pe parcursul duratei sale de viață, din exploatarea acestuia. Speculația, pe de altă parte, înseamnă de asemenea directionarea unei sume de bani pentru cumpărarea unui activ, însă cu scopul de a obține ulterior (de obicei, pe termen scurt) o sumă mai mare de bani strict din vânzarea acestuia, făcând abstracție de ceea ce activul în sine poate genera din exploatarea sa ulterioară și bazându-se pe predicția creșterii sau scăderii pretului.

În concluzie, în cazul unei investiții, nu cotația sau prețul de piață curent este cel vital pentru investitor, ci fluxurile de numerar pe care activul le produce. În cazul speculației însă, deținătorul activului este dependent permanent de ceea ce piața - sau următorii cumpărători ai activului respectiv - sunt dispuși să-i ofere pentru acesta pentru că speculanții urmăresc profituri mari pe termen scurt.

În sensul celor de mai sus, o distincție între investiție și speculație poate fi ușor făcută și atunci când este vorba despre activele neproductive. Achiziționarea acestora nu poate fi considerată o investiție, conform condițiilor descrise, din moment ce acest tip de active nu generează niciun fel de venit în sine. Fie că vorbim, spre exemplu, despre metale prețioase, mărfuri, teren neexploatat, sau, mai nou, criptomonede, proprietarii acestora sunt dependenți în ceea ce privește valorificarea lor strict de prețul pe care piața este dispusă să îl ofere pentru acestea la un anumit moment. Ca atare, cumpărarea și tranzacționarea de active neproductive, putem spune că intră în sfera speculației.

Însă, dacă în privința activelor neproductive putem face această încadrare generală, când vorbim despre active productive lucrurile devin mai nuanțate. Ar fi naiv să spunem că achiziționarea acestora se califică automat drept operațiune de investiție doar pentu că sunt generatoare de venituri. De altfel, putem reaminti evenimente relativ recente în care uriașe bule speculative au fost formate chiar din tranzacționarea unor active productive dintre cele mai importante: imobiliarele, în perioada premergătoare crizei din 2008 și acțiunile, în special cele alor companiilor tehnologice, în perioada “dot com”, de la sfârșitul anilor ’90, începutul anilor 2000.

Pentru a se încadra în categoria operațiunilor de investiții, achiziționarea activelor productive trebuie să fie făcută luând în calcul aspecte ce țin de analiză fundamentală și evaluare, fiind esențial ca acestea să confirme că prețul la care achiziția se realizează este mai mic decât valoarea intrinsecă estimată.

Nu acestea erau însă condițiile în care se desfășurau tranzacțiile imobiliare sau cele cu acțiuni ale companiilor tehnologice din perioadele mai sus amintite. Spre exemplu, se făcea abstracție de faptul că prin achizițiile imobiliare capitalul investit se recupera în perioade foarte lungi, uneori obținându-se randamente chiar mai mici decât ale activelor fără risc sau ale depozitelor bancare.

 Aceste semnale de alarmă nu contau în deciziile de cumpărare, pentru că se achiziționa cu intenția de a vinde “investiția” primului doritor, bineînțeles, la un preț mai mare, mizându-se pe faptul că tendința va rămâne aceeași la nesfârșit sau, în orice caz, suficient de mult timp cât să se poată profita în acest mod. Evident că această strategie, chiar și atunci când privește tranzacții cu active productive, intră în categoria speculației, și nicidecum a investițiilor, din moment ce ignoră orice aspect referitor la caracterul productiv al activului respectiv și se rezumă doar la prețul aflat în aparentă creștere continuă.

Aceste fenomene de tranzacționare irațională, supranumite bule speculative, apar din când în când sub diferite forme, pe diverse piețe și tipuri de active, fie ele neproductive sau productive și nu există garanții de imunități pentru unele sau altele. Apariția și dezvoltarea lor au însă întotdeauna un rezultat comun, și anume, transferul masiv de avere de la unii participanți la alții, fiind un “joc de sumă nulă” din care societatea per ansamblu nu beneficiază în vreun fel.

Unul dintre cele mai puternice imbolduri, din punct de vedere psihologic, rămâne acela de a se încerca o îmbogățire rapidă, iar tendința de a copia comportamentul unora care par să reușească acest lucru crește, deoarece intervine frica de a rata un câștig facil. Așa că mai mulți cedează și se prind în horă.

Problemele încep să apară atunci când, după o popularizare intensă a fenomenului, cu prezentarea și promovarea celor mai de succes povești, ale celor mai buni așa-ziși experți, ritmul de apariție al noilor doritori de a se alătura “petrecerii” începe să scadă și se înfiripă eșecul, cauzat de o suprasaturație a pieței. Astfel, noii veniți sunt din ce în ce mai puțini, așa că hora începe să se spargă. De aici și până la încheierea bruscă și, pentru mulți, brutală și total neașteptată a “petrecerii” nu mai e mult.

                În concluzie, un investitor profesionist ar trebui să se concentreze permanent pe căutarea și identificarea acelor active productive care oferă o relație bună între prețul lor de achiziție, pe de o parte, și perspectivele veniturilor pe care le pot genera și ale riscurilor pe care le comportă, pe de altă parte.  

 

Vlad – Mircea Ionescu, Administrator de Risc, Certinvest

 

 

Citeşte mai multe despre:   Jurnalul Bursier

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Retragere importantă de la conducerea UniCredit Bank România

Retragere importantă de la conducerea UniCredit Bank România
În ședința Consiliului de Supraveghere UniCredit Bank din 2 aprilie 2020, Dan Pascariu, Președinte al Consiliului de Supraveghere, și-a anunțat decizia de a se retrage din funcție începând cu data de...

Procurarea echipamentelor medicale în contextul pandemiei COVID-19. Disonanță între cadru legislativ și nevoile sociale în prezent.

Procurarea echipamentelor medicale în contextul pandemiei COVID-19. Disonanță între cadru legislativ și nevoile sociale în prezent.
Galerie Foto De la momentul decretării stării de urgență de către Președintele României prin Decretul nr. 195/16.03.2020, în contextul extinderii rapide a pandemiei COVID-19 la nivel mondial, România în doar câteva zile...

ANAF rambursează TVA în valoare de circa 4 miliarde de lei, în luna martie

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) rambursează, în luna martie, TVA în valoare de aproape 4 miliarde de lei pentru 24.526 de deconturi, se arată într-unun comunicat al instituţiei. Media...

Cîțu: Nu sunt luate în calcul tăieri de salarii și pensii. Cred că economia își va reveni după criză

Cîțu: Nu sunt luate în calcul tăieri de salarii și pensii. Cred că economia își va reveni după criză
Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, a spus, joi, că, în contextul actual al crizei provocate de epidemia de coronavirus, nu sunt luate în calcul tăieri de salarii și de pensii. El a adăugat că este optimist și...

Cristian Onețiu: „Se preconizează că fiecare lună de pandemie activă înseamnă 9 luni de recuperare economică”

Cristian Onețiu: „Se preconizează că fiecare lună de pandemie activă înseamnă 9 luni de recuperare economică”
Cristian Onețiu îi învață pe antreprenori cum să-și gestioneze afacerea în perioada crizei economice provocate de pandemia COVID-19.  Investitorul acționează în această perioadă ca sprijin pentru alți...

Indicele ROBOR la 3 luni a crescut la 2,57% pe an

Indicele ROBOR la 3 luni a crescut la 2,57% pe an
Indicele ROBOR la 3 luni a urcat astăzi la 2,57% pe an, de la 2,55% pe an, miercuri, transmite Banca Naţională a României (BNR). În funcție de acesta se calculează costul creditelor de consum în lei cu...

Curățătoriile de haine, obligate să rămână deschise, cer autorităților să-și suspende activitatea

Curățătoriile de haine, obligate să rămână deschise, cer autorităților să-și suspende activitatea
Asociația patronilor de curățătorii și spălătorii de haine din mall-uri a transmis o petiție către autorități prin care cer suspendarea activitatății întrucât sunt expuși...

Noi precizări despre obținerea Certificatului de Situație de Urgență

Noi precizări despre obținerea Certificatului de Situație de Urgență
Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri (MEEMA) a publicat noi detalii despre emiterea Certificatului de Situaţie de Urgenţă (CSU) pentru companii. Beneficiarii programelor naţionale care...

Piața muncii: speranțe de revenire după 4-5 luni grele

Piața muncii: speranțe de revenire după 4-5 luni grele
Salariile românilor au crescut puternic anul trecut, în special în construcții și în sectorul bugetar. Cu toate acestea, suntem încă departe de standardele UE, atât la câștiguri, cât și la puterea de...

Planuri de criză și soluții de ultimă oră

Planuri de criză și soluții de ultimă oră
Galerie Foto Pandemia de coronavirus lovește dur afacerile din România. Fie că este vorba despre antreprenori de startup-uri sau de companii cu experiență îndelungată pe piață, criza economică a lovit în plin, însă sub...

Facilități doar pe jumătate. Imposibil să scapi 100% de rate

Facilități doar pe jumătate. Imposibil să scapi 100% de rate
Suspendarea plăţii ratelor la creditele bancare pe o perioadă de până la maximum nouă luni, decisă recent de Guvern, nu-i va scuti pe debitorii băncilor şi de plata ratelor la poliţele de asigurare ataşate...

Din trei firme, una s-a oprit

Din trei firme, una s-a oprit
Pe fondul incertitudinilor economice provocate de criza coronavirus, mai mult de o treime (37%) din companii şi-au întrerupt total sau parţial activitatea după declararea stării de urgenţă, arată rezultatele...

Ford România oferă clienților serviciul de reparații auto "Door-to-door"

Ford România oferă clienților serviciul de reparații auto "Door-to-door"
Ford România lansează serviciul de reparaţii auto "Door-to-door", din cadrul campaniei #StaiAcasă, prin care societatea preia maşinile clienţilor și le returnează după reparaţie, potrivit unui...

Florin Cîțu ia în calcul înghețarea salariilor: „Principiul de bază este solidaritatea”

Florin Cîțu ia în calcul înghețarea salariilor: „Principiul de bază este solidaritatea”
Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, a declarat că ia în calcul înghețarea salariilor, însă decizia va fi luată numai după o discuție cu premierul Ludovic Orban, scrie Antena 3. ”În acest moment nu ne-am...
Serviciul de email marketing furnizat de