Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Noul virus care a speriat întreaga planetă ar putea schimba, în viitor, foarte multe obiceiuri sociale, culturale și economice. Pentru a evita, pe viitor, interacțiunea zilnică dintre oameni, s-ar putea schimba modul de raportare la muncă și mai ales la locul de muncă, iar în ajutorul tuturor vine noua tehnologie, pe care o avem, dar nu o folosim, de mai multe de un deceniu. Astfel, în afară de munca fizică, singura care necesită prezența la locul unde se desfășoară activitățile, tot ceea ce s-a făcut până acum la birou și se poate face prin internet ar putea reorganiza activitățile din foarte multe domenii, inclusiv din educație, unde sunt deja cursuri online.
Mersul la birou și deplasările către diverse întâlniri ar putea deveni istorie, foarte curând, dacă se va ajunge laa concluzia că forța de muncă ar fi mai eficientă și mai protejată de noile pericole biologice dacă s-ar elimina spațiiile de birouri și s-ar folosi tehnologia. De peste zece ani se poate lucra în rețea, indiferent de locul în care se află fiecare membru al unei echipe, iar „meetingurile” și chiar cursurile se pot face online. Cu toate acestea, până acum s-a apelat la noile tehnologii doar în unele situații, continuându-se aceleași obiceiuri de muncă. Dacă lucrurile s-ar schimba, ar însemna că s-ar putea rezolva inclusiv unele probleme legate de poluare, la nivel global, dar și probleme legate de sistemele de pensii, de creșterea vârstei de pensionare și de protejarea sănătății persoanelor active pe piața forței de muncă.
Reducerea poluării și redirecționarea călătoriilor
Ceea ce astăzi aduce încasări substanțiale pentru companiile aeriene și companiile petroliere, prin deplasarea unui număr foarte mare de oameni în scop de „business” s-ar putea transfera, în viitor, către călătorii de plăcere sau de documentare, dar cu o reducere importantă a poluării. Desființarea muncii la birou ar elimina aglomerațiile în trafic, mari generatoare de poluare în mediul urban. Aceeași muncă făcută astăzi la birou ar necesita mai puțin timp, dacă s-ar elimina deplasările în timp și spațiu, dar ar reduce și cheltuielile zilnice ale angajaților și pe cele ale companiilor, care n-ar mai avea consum suplimentar cu întreținerea spațiilor de birouri și cu plata chiriilor. Astfel s-ar putea eficientiza munca, existând posibilități multiple de câștig atât pentru angajatori, cât și pentru angajați. Iar contactul nu ar mai fi cel fizic, ci online, eliminâdnu-se astfel riscurile de contaminare a angajaților cu orice tip de virus.
Eficientizarea prin eliminarea costurilor suplimentare
După ce Finlanda a redus săptămâna de lucru, dar și numărul de ore de muncă, toate celelalte țări ar putea reevalua avantajele pe care le aduce munca online și la rezultat, în loc de calcul pe ore. Astfel, ceea ce până acum au făcut doar freelancerii, s-ar putea aplica pentru toate formele de colaborare sau angajare, schimbându-se paradigma. Practic, noul trend de pe piața forței de muncă, despre care experții în HR vorbesc de circa 15 ani, cel de parteneriat între angajator și angajat, cu evaluarea muncii la rezultat, nu la numărul de ore alocat unui proiect, ar putea înlocui vechile forme de cuantificare a muncii, pentru cei care nu au nevoie neapărat de prezență fizică în fabrici, uzine sau în spații publice, pentru activități fizice. Munca la rezultat și formele de contractare pe bază de parteneriat ar putea revoluționa și sistemele de pensii, care acum dau bătaie de cap guvernelor din întreaga lume, astfel încât fiecare angajat sau partener și-ar putea gestiona singur contribuțiile obligatorii sau suplimentare și și-ar putea alege unul dintre pachetele de asigurări sociale publice sau private, în funcție de nivelul câștigurilor și de nevoile pe care le are. Deja se aplică astfel de noi scheme de protecție socială, în parteneriat public-privat, în mai multe țări ale lumii, iar trecerea s-ar putea face în cel mai scurt timp, după ce deja s-au lansat noile modele de pachete de asigurări și s-au analizat inclusiv problemele sociale care apar, în ultimii cinci ani.
Uniformizarea cadrului legislativ și noi pachete de asigurări sociale
Uberizarea este unul dintre noile forme de parteneriat între angajator și angajat, care deja câștigă teren, de mai mult de cinci ani. A trecut deja de compania de la care a plecat conceptul, dar și peste granițele transportului rutier de persoane, îmbinându-se cu multe tipuri de servicii și comerț online, dar și cu noile tehnologii. Parteneriatul care stă la baza fenomenului lansat de Uber pe piața forței de muncă poate face trecerea de la regulile standard de contractare de pe piața forței de muncă și noile nevoi ale acestei piețe, în actualul și viitorul context socio-cultural și economic. Iar dacă până acum au fost scandaluri și proteste în toate țările în care a funcționat Uber sau alte companii bazate pe aceleași principii, pornind de la dubla măsură legislativă, care, practic, a-ncălcat cadrul legislativ din fiecare stat, o uniformizare a legislației și o liberalizare totală a piețelor ar avea rol decisiv și în oprirea acestor conflicte. Ceea ce se va pierde va fi cadrul legislativ care protejează angajații, însă și acest aspect se poate compensa prin diversificarea pachetelor de servicii sociale – care deja există în mai multe țări, precum Germania, Austria și Franța.
O nouă formă de organizare a pieței forței de muncă ar reduce semnificativ și riscul de îmbolnăvire al populației active, contribuind și la creșterea calității vieții de familie și a educației copiilor.
Școala și orice formă de formare profesională s-ar putea face tot online, așa cum deja se întâmplă, la nivel experimental, inclusiv pentru mediul universitar.
