Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Companiile îşi selectează angajaţii pe criteriul competenţei, mai puţin pe cel al compatibilităţii de caracter, astfel că într-un birou nu toţi angajaţii sunt mulţumiţi de ce fac ceilalţi. Încercând să creeze o atmosferă acceptabilă pentru toţi, unele firme implementează coduri de conduită la serviciu. Altele se bazează doar pe regulile bunului-simţ. Când acestea nu funcţionează, apar probleme.
Primele motive de enervare apar la lift. Andra, care lucrează într-o clădire de birouri veche, dar renovată, cu un singur ascensor funcţional, şi acela destul de neîncăpător, vorbeşte despre cei care maltratează butonul liftului. „Nu înţeleg de ce unii apasă de mai multe ori pe buton, deşi beculeţul e deja aprins. Dacă stai cu degetul pe el, dacă-l loveşti cu pumnul, nu vine mai repede. Mai sunt unii care aşteaptă şi zece minute liftul ca să urce sau să coboare un etaj sau două, deşi ar putea să folosească scările. Sau unii care se îngrămădesc în lift, deşi e plin şi e clar că nu mai e loc. Şi dacă cineva vrea să coboare, nu ies să-i facă loc. Cât loc cred că se face dacă-şi sug burta ca să treci pe lângă ei?", se întreabă tânăra.
Neatenţia unora poate provoca situaţii neplăcute. „Sunt câte unii care vin la mine cu un dosar să mă întrebe câte ceva, îmi iau pixul şi pleacă cu el. Sau îmi lasă, în schimb, pe birou câte un pahar cu cafea sau vreun pet gol. Câte pixuri ar trebui să am la mine în fiecare zi?", ne povesteşte Octavian, agent în cadrul unei societăţi de asigurări. „Pe mine mă scotea din sărite un coleg care, de fiecare dată când suna un telefon, striga: «Să răspundă cineva!», doar pentru că nu suna pe biroul lui. Am mai avut un coleg care în fiecare dimineaţă, de cum venea, se apuca să ne spună bancuri. Unele erau foarte proaste, dar el râdea singur foarte tare. Într-o zi ne-am vorbit să nu râdem nici unul din birou la următorul banc. A venit, şi-a făcut numărul, a râs singur şi s-a uitat la noi. Noi ne-am uitat serios la el, de fapt «prin el», şi nimeni n-a spus nimic. După vreo zece minute, a ieşit afară să fumeze şi, cum a închis uşa, noi am explodat. Cum râdeam cu lacrimi, s-a deschis uşa şi a apărut colegul: îşi uitase bricheta. S-a holbat la noi, s-a înroşit şi a plecat. După vreo lună, s-a transferat la altă direcţie din minister", ne-a povestit Adrian, contabil.
O specialistă americană în resurse umane, Jen Star, face o listă de atitudini prin care îţi poţi enerva garantat colegii de serviciu. Vii şi pleci la şedinţe fără să ştii despre ce e vorba, încurcându-i pe ceilalţi şi făcându-i să muncească de două ori mai mult pentru a face şi treaba ta. Ceri ajutorul celorlalţi în probleme pe care le-ai putea rezolva singur. Consumi la birou mâncăruri bogate în ceapă sau usturoi. Vorbeşti tare la telefon, ai o melodie enervantă la mobil sau îl uiţi pe birou să sune în capetele colegilor. Eşti bolnav, dar, în loc să te tratezi acasă, vii la serviciu, unde strănuţi, tuşeşti, îţi ştergi nasul şi te văicăreşti mereu. Mergi ca un elefant şi dărâmi lucrurile de pe birourile celorlalţi. Nu asculţi muzica la căşti.
Printre alte modalităţi sigure de a-i scoate din pepeni pe ceilalţi se numără luarea „din greşeală" a mâncării celorlalţi din frigiderul folosit în comun sau uitarea mâncării acolo până ce frigiderul nu mai poate fi folosit, butonarea nonstop a telefoanelor mobile la şedinţe, folosirea în exces a parfumului.
„Am avut o colegă care, orice ar fi mâncat, plescăia. Dacă mesteca gumă, nu mai puteam să mă concentrez la nimic. De câte ori o rugam să facă mai puţin zgomot, se supăra, de parcă cine ştie ce i-aş fi zis. Şi oricum, uita până data viitoare, parcă i s-ar fi şters memoria de la o zi la alta. Am făcut schimb de birouri cu un coleg, care spunea că pe el nu-l deranjează, altfel m-aş fi îmbolnăvit de nervi. După câteva zile, nici colegul n-a mai rezistat şi i-a spus acelaşi lucru. Bineînţeles, s-a supărat şi pe el. S-a plâns şefului că avem o «atitudine ostilă» şi peste două luni a plecat la altă firmă. Oricum, am fi plecat noi dacă n-o făcea ea", afirmă Costin.
„Într-o zi am primit pe e-mail acelaşi banc de la zece persoane diferite. Mă scot din sărite şi cei care vin şi se holbează pe monitorul tău", ne spune Diana. „Eu am observat că, de obicei, în birouri, aerul condiţionat bate numai în capetele celor care nu suportă aerul condiţionat. Şi vara oamenii se ceartă tot timpul din cauza asta", spune Andreea. „Am avut o colegă care la început, când am venit eu în firmă, părea foarte de treabă. Ne-am împrietenit. După câteva săptămâni, nu mai ştiam cum să scap de ea. În fiecare dimineaţă începea să-mi povestească cum au mai jignit-o bărbate-su şi soacră-sa, cum a plâns ea cu capul în pernă, cum încearcă el s-o distrugă psihic. Gata să mă distrugă ea pe mine psihic. Să începi fiecare zi cu poveştile ei deprimante! Mi-am făcut curaj şi i-am zis odată că nu mă interesează. A fost şocată, parcă i-aş fi dat o palmă, a plâns, dar m-a lăsat în pace", spune Alexandru, merchendiser.
