x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Educația migrează către studiile practice, de scurtă durată

0
Autor: Diana Scarlat 18 Feb 2020 - 11:02
Educația migrează către studiile practice, de scurtă durată


Ruptura dintre universități și piața forței de muncă s-a observat nu doar în România, ci și în celelalte țări europene, după căderea regimului comunist. Lipsa de corelare între curricula universitară și nevoile companiilor a creat o prăpastie între cerere și ofertă, chiar dacă fenomenul nu este atât de grav în toate domeniile de activitate. Criza economică mondială, declanșată la finalul anului 2008, a venit și cu o lecție de adaptare a programelor de formare profesională la nevoile imediate ale pieței forței de muncă, prin reducerea perioadelor de studiu și trecerea cursurilor de la Ministerul Educației către Ministerul Muncii. Unele domenii, precum IT-ul, și-au creat propriile programe de formare profesională, cu ajutorul marilor jucători din piață. Astăzi vorbim deja despre învățământ universitar dual, care ar putea fi viitorul sistemului universitar. 

 

Sistemul Bologna a fost o primă încercare de a corela studiile universitare cu piața forței de muncă, prin reducerea anilor de studiu și a materiilor, însă și acest sistem pare necorespunzător pentru cerințele actuale ale unei industrii care face salturi spectaculoase, în perioade foarte scurte de timp. Tocmai de aceea, viitorul sistemului de formare profesională se prefigurează deja totalmente diferit față de tot ceea ce știam până acum despre învățământul superior. Tendința momentului este aceea de a reduce și mai mult perioadele de formare profesională și de trecere a educației din sfera ministerului de resort actual, către Ministerul Muncii, după ce s-a observat, din 2009, că este mult mai eficientă pregătirea forței de muncă strict pentru nevoile imediate ale companiilor. În acest fel, viitorul universităților din Europa, dar și a celor din întreaga lume, deja se vede sumbru, pentru că nimic din educația universitară „clasică” nu mai este de actualitate. Un prim exemplu concret de eficiență a fost dat de Microsoft, colosul IT care după declanșarea crizei economice și-a făcut propria școală de profesioniști, prin cursuri de scurtă durată, la care se adaugă, periodic, stagii noi de pregătire, reconversie și specializare, într-un concept deja recunoscut pentru eficiența dovedită în ultimii zece ani, respectiv formarea continuă.

 

Universitățile sunt deja de domeniul trecutului

Acolo unde universităţile nu ţin pasul cu evoluţia pieţei, formarea specialiştilor este preluată de companii, prin instruire nonformală, introdusă încă din anii '90. Cererea şi oferta se autoreglează, pe piaţa forţei de muncă, prin nivelul de atractivitate al domeniului de activitate, iar în IT se poate observa cel mai bine acest lucru. „Sectorul IT a-ncurajat instruirea nonformală în domeniul IT, iar această instruire nonformală a forţat instruirea formală. Cu alte cuvinte, am avut operatori online, ca Microsoft sau Oracle, care făceau instruirea şi dădeau certificate pe competenţele lor şi, implicit, angajatorii puteau să-şi ia oameni cu competenţe, în contextul în care universităţile nu erau pregătite pentru acest segment de piaţă. Acest lucru s-a întâmplat din anii '90 până în 2007. Ca atare, universităţile au simţit o presiune şi s-au reformat, şi-au actualizat curricula, astfel încât să răspundă acestor nevoi ale pieţei. De aceea noi suntem atât de avansaţi în acest domeniu şi avem mulţi specialişti, pentru că am beneficiat de această formă de învăţământ nonformal”, spune Claudia Indreica, CEO Psihoselect. Acest domeniu a fost mai bine plătit decât celelalte şi a înregistrat creşteri tocmai pentru că a fost atractiv, din punctul de vedere al avantajelor financiare. Astfel, în 30 de ani, sectorul IT a atras o serie de tineri liceeni care s-au gândit că vor câştiga mai bine dacă se instruiesc în acest domeniu. Pe de altă parte, cererea crescută pe piaţă are nevoie acum şi de sprijin din partea mediului universitar, care ar trebui să se adapteze mai repede la nevoile pieţei. „Specialişti avem, dar ne lipseşte un val nou care să iasă din universităţi, care, din punctul de vedere al competenţelor, să fie la nivelul pieţei. Cu alte cuvinte, tot angajatorii îşi asumă, în continuare, o parte din instruire”, explică specialista în head-hunting.

 

Prăpastia între diplome și capacitate de muncă

Ruptura gravă dintre sistemul universitar și piața forței de muncă s-a adâncit, în loc să se estompeze, astfel încât a creat și o adevărată prăpastie între profesioniștii cu studii universitare avansate, pe de o parte, și specealizările pe care le cere economia reală, pe de alta. Această „prăpastie” i-a determinat, mai întâi, pe angajatorii din întreaga lume să respingă CV-urile candidaților cu studii doctorale, postdoctorale și MBA, imediat după declanșarea crizei economice din 2008, în primul rând pentru a face economii la bugetul companiilor, dar și pentru că aveau nevoie de profesioniști care să facă față nevoilor imediate de schimbare și care să fie flexibili, din toate punctele de vedere, în toate domeniile de activitate. Chiar dacă războiul împotriva plagiatelor va anula, în viitorul apropiat, toate diplomele universitare, pierderile nu vor fi importante nici pentru angajatori, nici pentru aangajați, pentru că deja se configurează o nouă paradigmă în care diplomele obținute în orice sistem universitar sunt aproape ignorate de mulți angajatori care caută oameni competenți în situațiile practice, tot sectorul IT fiind cel mai relevant exemplu. Există și configurarea „hibridă” a stagiilor de pregătire universitară, în România, cel mai bun exemplu fiind Universitatea Politehnica din București, care deja are cursuri masterale și doctorale în parteneriat cu mari companii, acestea venind atât cu finanțare, cât și cu profesori, pentru a-și pregăti viitorii angajați. În paralel, se vorbește din ce în ce mai clar despre învățământul universitar dual, prin care piața forței de muncă să-și poată lua angajații direct din primii ani de studii, pentru a umple golul creat mai ales de migrația forței de muncă, dar și de viteza foarte mare a schimbării nevoilor pieței, a industriei, a societății și a economiei, în general, la nivel mondial.

 

 

Întărirea sistemului universitar și deschiderea unui număr foarte mare de instituții de învățământ superior a fost posibilă doar într-o perioadă de relaxare socio-politică și economică, după 1990, când masele au avut acces aproape nelimitat la studii superioare.

 

Cu un secol în urmă, foarte puțini își permiteau să suporte costurile studiilor, acestea fiind posibile doar la câteva mari universități ale lumii. Era un privilegiu doar posibilitatea de a asista la unele cursuri. Același lucru s-ar putea întâmpla în viitorul apropiat.


 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Ministrul Finanțelor: Au fost publicate normele pentru amânarea ratelor pentru nouă luni. Deficitul pentru 2020 crește semnificativ

Ministrul Finanțelor: Au fost publicate normele pentru amânarea ratelor pentru nouă luni. Deficitul pentru 2020 crește semnificativ
De luni, timp de 45 de zile, românii care vor să amâne plata ratelor, pe fondul crizei, se pot adresa băncilor pentru a beneficia de această facilitate, a anunțat ministrul Finanțelor, Florin Cîțu. Cîțu a...

Ce măsuri economice au început să ia țările pe perioada crizei Covid-19

Ce măsuri economice au început să ia țările pe perioada crizei Covid-19
Galerie Foto Toate studiile publicate în ultima vreme sugerează că pandemia COVID-19 va aduce recesiune economică și, din păcate, primele efecte se văd deja: companiile încep să aibă dificultăți în executarea...

Declarația pe proprie răspundere amână și rate

Declarația pe proprie răspundere amână și rate
Normele de aplicare a Ordonanței de Urgență nr. 37/2020 au fost aprobate de Guvern. Băncile vor amâna plata ratelor pentru toți clienții afectați de criza provocată de răspândirea COVID-19. Pentru a beneficia...

Ministerul de Finanţe a împrumutat luni 742 milioane lei de la bănci

Ministerul de Finanţe a împrumutat luni 742 milioane lei de la bănci
Ministerul de Finanţe a împrumutat luni 742 milioane de lei de la bănci, cu dobânda de 3,73% pe an şi scadenţa în 2022, prin redeschiderea unei emisiuni de titluri scadentă în august 2022. La licitaţie au...

Românii și-au făcut plinul înainte de coronavirus

Românii și-au făcut plinul înainte de coronavirus
Românii au efectuat cumpărături masive în perioada de dinaintea izbucnirii pandemiei de coronavirus. Afacerile lanțurilor de magazine au sporit într-un ritm alert, net superior celorlalte state...

Mesajul disperat al unui om de afaceri: Nu e corect! 1,2 milioane bugetari sunt imuni la Covid-19 şi mediul privat sângerează

Mesajul disperat al unui om de afaceri: Nu e corect! 1,2 milioane bugetari sunt imuni la Covid-19 şi mediul privat sângerează
Guvernul a fost prins cu multe urgente si nu a ajuns sa ia in calcul si o diminuare (temporara) a salariilor bugetarilor. Cat despre o scadere a numarului functionari publici, nu cred ca s-a pus problema, scrie în...

Comisia Europeană a rambursat României două miliarde de euro pentru agricultură

Comisia Europeană a rambursat României două miliarde de euro pentru agricultură
Comisia Europeană a rambursat României, în acest an, 2,080 miliarde de euro din sumele utilizate de la bugetul de stat pentru plăţile directe în agricultură. O tranşă de 91,7 milioane de euro a intrat,...

Studiu: Românii sunt mai speriați de foamete decât de infecția cu coronavirus

Studiu: Românii sunt mai speriați de foamete decât de infecția cu coronavirus
Doar 43% dintre români sunt îngrijorați de sănătate, în schimb 86% sunt speriați de criza declanșată la nivel global de pandemie și 78% sunt afectați de efectele economice asupra României, arată un...

Apelul disperat al angajaților din industria alimentară

Apelul disperat al angajaților din industria alimentară
Salariile angajatilor din industria alimentara sunt mai mici decat ajutorul de somaj tehnic In timp ce romanii sunt saraci si au ramas fara bani, politicienii nostril joaca plafonarea preturilor la alimente la...

Economia „la relanti” - cheia revenirii din criza coronavirus

Economia „la relanti” - cheia revenirii din criza coronavirus
Economia la turație mică, scoasă din viteză dar continuând să funcționeze chiar și moderat în condițiile date, reprezintă soluția depășirii perioadei de criză în condiții care să ne permită ulterior o...

Prima betonare pe tronsonul de autostradă Sibiu- Boița, parte a autostrăzii Sibiu-Pitești

Prima betonare pe tronsonul de autostradă Sibiu- Boița, parte a autostrăzii Sibiu-Pitești
Prima betonare a început astăzi pe tronsonul de autostradă Sibiu- Boița, parte a autostrăzii Sibiu-Pitești, potrivit Companiei Naționale a Infrastructurii Rutiere (CNAIR). Contractul de proiectare și execuție...

Portal unde clienții pot raporta dacă băncile încalcă OUG privind amânarea ratelor la credite

Portal unde clienții pot raporta dacă băncile încalcă OUG privind amânarea ratelor la credite
Ministrul de Finanțe, Florin Cîțu, anunță la RFI lansarea unui portal, unde clienții pot raporta dacă băncile încalcă OUG privind amânarea ratelor la credite. Ministrul face apel la solidaritate, în...

Mai multe companii de pe piața autohtonă se întrec să producă biocide

Mai multe companii de pe piața autohtonă se întrec să producă biocide
Antibiotice Iaşi a cerut autorizarea pentru a începe producţia a două tipuri de biocide. Și OMV Petrom va solicita avizul săptămâna viitoare, a declarat ministrul Economiei, Energiei şi Mediului...

Operatorii economici pot solicita Certificatele de Situație de Urgență. Se eliberează exclusiv ONLINE și GRATUIT!

Operatorii economici pot solicita Certificatele de Situație de Urgență. Se eliberează exclusiv ONLINE și GRATUIT!
Aplicația dedicată eliberării Certificatelor de Situație de Urgență este activă și poate fi accesată pe platforma http://prevenire.gov.ro   ”Am lansat aplicația pentru eliberarea...

Se face pace pe piaţa petrolului

Se face pace pe piaţa petrolului
Astăzi se aşteaptă ajungerea la un acord între Organizaţia Statelor Exportatoare de Petrol (OPEC) şi alţi mari producători, precum Rusia şi Azerbaidjan, pentru limitarea producției de petrol. Reuniunea, care...
Serviciul de email marketing furnizat de