x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Bani şi Afaceri Piata muncii Greșeli de HR în criză economică

Greșeli de HR în criză economică

de Diana Scarlat    |    15 Oct 2018   •   14:10
Greșeli de HR în criză economică

Specialiștii în Resurse Umane atrag atenția decidenților din companii să evite greșelile de evaluare a situației capitalului uman. În această perioadă, când se vorbește din nou despre iminența unei crize pe plan mondial, mulți ar trebui să învețe din greșelile trecutului, când anumite politici de HR au adus falimentul firmelor rămase fără specialiști. În perioada 2009-2010 au fost invitați în România unii dintre cei mai buni specialiști care să le explice angajatorilor ce ar trebui să nu facă în criză, dar cei mai mulți nu au ținut cont de predicții și de soluțiile simple care le-au fost prezentate, falimentul venind în următoarea perioadă, pentru companiile prost manageriate din punct de vedere al gestionării resursei umane. Sunt câteva soluții simple, de succes.

 

În caz de criză economică mondială, primul lucru pe care-l fac managerii este tăierea bugetelor, numai că soluțiile greșite aduc imediat declinul întregului organism al companiei. Unii experți compară firma cu un organism funcțional care moare atunci când încerci să-l ții în viață renunțând la organele vitale. Așa cum corpul uman nu poate trăi fără creier, inimă, ficat sau rinichi, nici compania nu va supraviețui fără specialiștii care-i aduc plusvaloare, chiar dacă un manager consideră că aduce beneficii renunțând la oamenii foarte bine remunerați – așa cum s-a-ntâmplat în multe cazuri de faliment după declanșarea crizei din 2008. Alți experți în HR compară firma cu o clădire ai cărei stâlpi de susținere sunt specialiștii cu salariile cele mai mari. De fapt, cei cu salarii mari și foarte mari, la care au renunțat companiile în criză, sperând că astfel vor face economii la bugetele firmelor și că aceeași treabă va fi făcută de începători plătiți prost sau chiar deloc, erau pilonii de bază ai companiilor sau organele vitale ale corpului, prin îndepărtarea cărora s-a produs colapsul. În plus, s-a constatat că pregătirea profesională a începătorilor nu mai este la fel ca la începutul anilor 2000, facultățile având programe de studii mult diminuate, după intrarea în sistemul Bologna, iar practica fiind de cele mai multe ori inexistentă. Cu alte cuvinte, angajatorii care au crezut că trei începători, plătiți cu salariu minum pe economie sau luați în internship, fără plată, vor face aceeași treabă ca un specialist care înainte de criză primea 3-4 mii de euro lunar, au ajuns direct la faliment, pierzând contractele, pentru că începătorii n-au putut face munca specialiștilor.

 

Economii în favoarea angajaților

Se pot face economii și se poate eficientiza activitatea unei companii altfel decât renunțând la cei mai eficienți angajați, ba chiar venind în sprijinul lor. Prima măsură de eficientizare a activității și tăiere a bugetelor este renunțarea - acolo unde se poate – la spațiile de birouri. Cei mai avantajați sunt creativii, care nu au nevoie de munca la birou, ba chiar pot aduce mai multă valoare companiei dacă lucrează la deadline și rezultate, fără să fie condiționați de spațiul de lucru și un anumit număr de ore. Studiile din ultimii zece ani au arătat că renunțarea la clădirile de birouri aduce companiilor economii de mii, până la zeci de mii de euro lunar, în funcție de mărimea firmei, dar ajută și specialiștii să fie mai creativi, deci mult mai eficienți, nefiind condiționați. De asemenea, eliminarea nevoii de deplasare la birou înseamnă în medie patru ore câștigate de angajat, dar și de firmă, pe lângă orele din trafic fiind calculate și cele pierdute de fiecare angajat pentru a se odihni, după stresul provocat de mersul spre locul de muncă. Iar asta înseamnă și o economie la nivel global, atât de carburant, cât și scăderea noxelor, degajarea traficului în marile orașe și mai mulți bani în buzunarul angajatului, nu doar al  companiei. Din ce în ce mai mulți specialiști în resurse umane pariază pe munca de acasă și pe dezvoltarea freelancingului, care va acapara o mare parte din piața internațională de producție, în aproape toate domeniile de activitate. În Marea Britanie, de exemplu, 93% dintre firme sunt încadrate în categoria „microbusinesses”, dar ele contribuie cu doar 3% la PIB-ul naţional. Specialistul în HR Charles Handy spune că acest raport se va schimba, astfel că tot mai mulţi oameni vor lucra ca freelanceri - „musculițe”,  fiind contractaţi de “elefanţi” - organizaţiile mari, pe proiecte speciale, de durată relativ scurtă. Şi se vor tot muta de la companie la companie sau vor lucra pentru mai multe proiecte în acelaşi timp. 

 

Pariul cu externalizarea și renunțarea la birou

Externalizarea anumitor departamente se poate face în mai multe feluri, fie prin angajarea permanentă, dar fără obligativitatea de a avea un spațiu de birou, fie prin contractarea specialiștilor pe bază de contract punctual. Charles Handy spune despre lucrul de acasă că trendul va creşte, dar este absolut sigur că munca de la birou nu va dispărea: „Noua varietate de spații de lucru, de la clasicul birou, până la stilul club, hub, sau lucrul de acasă, reprezintă semnul schimbării de abordare a forței de muncă. Oamenii întotdeauna se vor strădui să creeze lucruri prin care să dobândească putere de influență, să facă bani sau să-i ajute pe ceilalți, lucruri pe care roboții nu le pot face. Vor fi organizații sau locuri de muncă marcate de conflicte și tensiuni, lucruri firești atunci când oamenii fac lucruri împreună”.

La economii se adaugă tot ce înseamnă întreținerea spațiilor de birouri, nu doar chiriile, dar și mare parte din consumabile. În plus, tehnologia de ultimă oră permite ședințele de lucru de la distanță, prin videoconferințe, astfel încât se poate economisi foarte mult timp, dar și foarte mulți bani. Echipa poate funcționa și în afara spațiului de birouri care este, în egală măsură, consumator de bani, timp și alte tipuri de resurse. Evident, se adaugă diminuarea stresului angajaților și, implicit, pericolul îmbolnăvirii lor, astfel de situații la baza unor pierderi globale de miliarde de euro anual, conform studiilor făcute de Eu-Osha, agenția Uniunii Europene care furnizează informații privind sănătatea și securitatea în muncă.

 

Lucrul externalizat, cu freelanceri, îi scutește pe angajatori de importante cheltuieli cu spațiile de birouri, utilităţi, taxe, impozite, tichete de masă, transport și alte bonusuri care se oferă de obicei angajaților, pentru a-i stimula și pentru a-i fideliza. Succesul se bazează pe corectitudine din ambele părți, atât a angajatorului, cât și a specialistului contractat.

 

Stimulentul pentru specialistul angajat pe bază de contract punctual, pentru fiecare lucrare, este prețul contractului, iar astfel, „musculița” devine partener al „elefantului”, canalizându-și toate eforturile pentru reușita proiectului. Charles Handy, specialist în HR

 

Specialistul în HR Charles Handy foloseşte două metafore: numeşte organizaţiile mari - ca acelea din producţie, de exemplu – „elefanţi”, care angajează tot mai mulţi freelanceri sau furnizori care să se ocupe de anumite activităţi – „musculiţe”. Astfel că tot ce se poate da spre “outsourcing” – externalizare, se va da, şi va rămâne doar un nucleu de muncitori specializaţi pe profilul companiei.

×