Am pierdut şi ultimul atu în faţa investitorilor străini

România a început să piardă şi singurul atu cu care atrăgea investitorii străini: forţa de muncă calificată şi ieftină. În Transilvania şi Bucureşti, fieful companiilor străine, e mare lipsa de muncitori capabili să lucreze cu maşini sofisticate de zeci de mii de euro. În aceste zone, salariile din industriile performante se apropie de cele din Ungaria şi, în unele cazuri, chiar de cele din Cehia sau Polonia.

Marii investitori străini încep să ne ocolească după ce au aflat că în Cluj, Timişoara sau Bucureşti e foarte greu să mai angajezi oameni buni cu salarii mai mici decât în ţările vecine. România a ajuns încă de anul trecut în Top 5 ţări la nivel mondial care întâmpină cele mai mari dificultăţi la angajare după Japonia, Peru, Hong-Kong şi Brazilia, potrivit unui studiu elaborat de Manpower Group la nivel global. Şase din zece angajatori din România spun că nu găsesc salariaţi competenţi pentru a putea să-şi dezvolte afacerile, potrivit studiului citat. “Ca să faci o fabrică trebuie să te gândeşti că stai ani buni în acea ţară şi dacă e lipsă de muncitori e şi presiune mare pe salarii”, spune Mihai Boldijar, manager general Bosch România. La mare căutare sunt mecanicii, operatorii maşini, tehnicienii, electricienii, bucătarii sau ospătarii.

Românul nu pleacă din Vaslui în Cluj

Firmele se plâng că nu pot să facă fabrici în Moldova  pentru că nu sunt autostrăzi, dar nici nu pot să aducă muncitori din această zonă în Transilvania. “ Românii nu sunt atât de mobili ca alte naţiuni, nu se mişcă atât de uşor dintr-un oraş în altul, iar cei care pleacă se duc în alte ţări, nu vin la Cluj”, spune managerul Bosch. În aceste condiţii trebuie reformat sistemul de învăţământ care nu trebuie să mai producă şomeri. Cei care termină liceul au o pregătire teoretică slabă, ceea ce se vede şi din procentajul de admitere la bacalaureat, dar nici la pregătirea practică nu stau bine, susţin patronii şi directorii executivi. O soluţie ar fi să adoptăm şi în România sistemul de şcolarizare dual practicat în Europa.“ Aceasta înseamnă trei ani de studiu, în care se începe cu 30% practică şi 70% teorie şi se termină cu 70% practică şi 30% teorie. Acest tip de învăţământ este implementat în Germania, Franţa, Austria”, spune Mihai Boldijar. Odată cu dispariţia şcolilor de meserii au început să apară probleme legate de personalul din industrie.

Migraţie masivă în 2016

Acest an a debutat cu o altă problemă. Au început să plece muncitorii cu vechime, calificaţi de angajatori la locul de muncă. “Primele luni din 2016 au marcat un flux major de migraţie din echipele noastre în străinătate”, a declarat Dragos Petrescu, proprietarul City Grill, preşedintele Asociaţiei Restaurantelor din România. Acesta a mai explicat că salariile în industria ospitalităţii sunt foarte mici, se învârt în jurul salariului minim, care este 1.000 de lei, însă veniturile vin şi din bacşişuri. “Bacşişul depinde de restaurante, dar în Bucureşti se învârte între 500 - 1.500 de euro lunar”, potrivit lui Dragoş Petrescu. El a adăugat că firmele trebuie să se gândescă cum să contracareze tentaţia firească a oamenilor să lucreze pe bani mai mulţi în afara ţării şi să mizeze pe  dorinţa omului de a lucra alături de familia lui, acasă. “ Trebuie să alocăm mai multe resurse din partea companiilor ca să facem faţă la asta, dar nu este suficient. Va trebui să lucrăm la mentalitate, să aplicăm un management colectiv în locul unuia directiv”, a adăugat preşedintele Asociaţiei Restaurantelor din România.

“ Cineva care pune mâna pe o maşină de 20.000 de euro trebuie să fie instruit ca atare. Nu poţi doar cu o pregătire teoretică, şi aia slabă, să faci faţă. E nevoie şi de practică şi asta lipseşte” Mihai Boldijar, manager general Bosch România.

Până în 2015 era un procentaj de 20 - 30% din echipe care se roteau permanent, dar în general plecau începătorii. Acum au început să plece oamenii de bază, care au lucrat 5 - 10 ani în acelaşi loc” Dragos Petrescu, proprietarul City Grill

1,44 milioane de români lucrau în afara ţării în anul 2007. Numărul lor a crescut la 2,37 milioane în 2014 şi la 4 milioane în 2015, conform statisticilor Băncii Mondiale

Firmele străine sunt concentrate în Vest ca să se poată folosi de infrastructura din Ungaria şi Serbia. Managerii spun că nici nu se pot gândi să dezvolte o fabrică în Moldova sau în sudul ţării pentru că este imposibil să treci iarna Carpaţii cu TIR-uri pline de marfă de milioane de euro