Munca, factor de risc în accidentele cerebrale

Lupta mondială împotriva accidentelor vasculare cerebrale are ca principali adversari stilul de viață nesănătos, stresul și orientarea omului contemporan către muncă. La acești factori de risc, în România se adaugă deficitul de centre de tratament, bugetul alocat Sănătății și lipsa unei educații care să-i determine pe oameni să meargă la medic din timp.

Numărul accidentelor vasculare cerebrale înregistrează o creștere alarmantă, de la an la an, deși studiile și tratamentele de combatere și de recuperare a acestor afecțiuni grave evoluează constant. Cercetătorii au făcut descoperiri excepționale în ultimul timp, însă principalul adversar al stării generale de sănătate a populației este chiar stilul de viață. „Cel mai mare risc, în urma unui accident vascular cerebral, este următorul AVC, deoarece este întotdeauna mai grav, cu severitate mai mare și cu un potențial de invalidare mai mare. Din acest motiv trebuie să ne concentrăm atenția pe prevenția secundară. Pe lângă tratamentul imediat, contează foarte mult tratamentul ulterior, de prevenire”, explică Prof. Dr. Dafin Mureşanu, preşedinte al Societăţii de Neurologie din România (SNR) şi preşedintele Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii (SSNN).

Stilul de viață nesănătos este cauza imbolnăvirii unui număr din ce în ce mai mare de tineri, media de vârstă fiind în continuă scădere, în privința acestor afecțiuni. Conform ultimelor statistici, România se află pe locul al treilea în topul țărilor europene celor mai afectate de AVC, după Macedonia și Bulgaria. Potrivit ultimei raportări a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, în întreaga lume au fost înregistrate peste 15 milioane de cazuri noi de AVC; aproximativ 5 milioane dintre aceşti pacienţi decedează, iar alte cinci milioane rămân cu diverse grade de dizabilitate permanentă. Pentru aceştia din urmă, neuroreabilitarea rămâne singura şansă la o viaţă normală. Accidentul vascular cerebral este una dintre cele mai importante cauze de mortalitate şi morbiditate din lume, în ciuda progreselor terapeutice. De asemenea, AVC reprezintă o a doua cauză de demenţă, după Alzheimer şi principala cauză de epilepsie la vărstinici.

Situație alarmantă

În 2009, în Statele Unite ale Americii a fost raportată o incidenţă a AVC de aproximativ 795.000 pacienţi anual şi o rată a prevalenţei de aproximativ 6,5 milioane. Potrivit statisticilor, aproximativ un milion de accidente vasculare cerebrale se înregistrează anual în Europa, studiile fiind raportate la o populaţie  de 500 de milioane. Începand cu anul 2000, s-a remarcat creşterea cu 20% a incidenţei AVC în ţările slab şi mediu-dezvoltate, comparativ cu ţările bine-dezvoltate. Astăzi, doi din trei pacienţi cu AVC provin din aceste ţări. Conform celui mai recent raport publicat de Comisia Europeană, în România, în anul 2010, rata mortalităţii din cauza accidentelor vasculare cerebrale a fost de 314,2 la 100.000 de locuitori. În ceea ce priveşte mortalitatea de cauză cerebrovasculară la persoanele peste 65 ani, cifrele sunt şi mai dramatice, aceasta fiind de 1276,5 la 100.000 de locuitori. De asemenea, date recente arată că prevalenţa globala a AVC este de 0,1% pentru grupa de vârstă sub 40 ani, 1,8% pentru grupa de vârstă 40-55 ani, 4,3% pentru grupa de vârstă 55-70 ani şi 13,9% la vârsta de peste 70 de ani.

Consecințele asupra economiei

Neurologii iau în calcul inclusiv componenta economică a invalidității provocate de accidentele vasculare cerebrale, arătând că o societate afectată de un număr mare de astfel de îmbolnăviri va înregistra un declin economic din cauza scăderii forței de muncă, pe de o parte, dar și din cauza nevoii de bugete mai mari pentru recuperarea pacienților, costurile crescând direct proporțional cu numărul cazurilor și cu gravitatea lor. Cazurile grave necesită sume și rersurse mult mai mari, dar și timp mai îndelungat pentru recuperarea pacienților. „Sunt foarte greu de recuperat funcțiile cognitivă și emoțională, fără de care persoana nu se poate reintegra în societate”, explică și Dana Boering, specialist în neuroreabilitare, care-și desfășoară activitatea în Germania.

“România se află printre ţările cu cel mai mare risc de accidente vascular cerebrale. În plus, îmbătrânirea populaţiei aduce cu sine un risc crescut pentru tulburările neurocognitive, ce au drept consecinţă finală demenţa. Pentru toate acestea şi multe altele, cercetareă încearca să vină cu soluţii practice” Prof. Dr. Dafin Mureşanu

Specialiști, reuniți la Cluj

România se află, potrivit ultimelor statistici, între primele trei ţări europene în ceea ce priveşte incidenţa crescută a bolilor cerebrovasculare şi mortalitatea cauzată de aceste afecțiuni. În acest context, preocupările neurologilor români sunt tot mai concentrate pe cercetarea ştiinţifică de top, motiv pentru care, evenimentul de la Cluj Napoca, “RoNeuro Brain Days” reunește, în aceste zile, specialişti renumiţi din SUA, Austria, Germania, Israel, Belgia, Italia, Rusia, Republica Moldova şi România.

În ciuda creşterii nivelului de trai şi educational, prevalenţa factorilor de risc pentru accidentul vascular este în continuă creştere.

Accidentul Vascular Cerebral reprezintă una dintre cele mai importante cauze de dizabilitate, doar aproximativ 25% dintre supravieţuitorii unui AVC fiind capabili să-şi reia activităţile profesionale prestate înainte de îmbolnăvire.

Restul pacienţilor cu AVC rămân cu diverse grade de dizabilitate - de la imposibilitatea mersului şi nevoia de îngrijire permanentă (aproximativ 25% dintre supravieţuitori), până la deficite motorii sau senzitive care, chiar dacă sunt mai uşoare, interferă cu desfăşurarea activităţilor zilnice cotidiene, de tipul mersului, îmbrăcatului, igienei personale, alimentaţiei.

Datele clinice raportate privind rata de supravieţuire după un AVC la 7 ani de la debutul bolii sunt îngrijorătoare: 16% dintre pacienţi sunt institutionalizaţi, 20% necesită asistenţă la mers, 31% necesită asistenţă zilnică, iar 71% au capacitatea de lucru afectată.

Date de ultimă oră, la “RoNeuro Brain Days” - Strategiile actuale au în vedere combinarea recuperării motorii cu cea cognitivă și emoțională

Astăzi, recuperarea după accidentele vasculare cerebrale, traumatismele cranio-cerebrale sau vertebromedulare nu mai constă doar în terapie fizică. “În viitor, vom putea spune unei persoane care a suferit un accident vascular cerebral nu numai unde este leziunea, ci și cauzalitatea complexă a acesteia. De asemenea, vom putea defini un program complex de recuperare fizică, dar și cognitivă și emoțională, bazat pe intervenții de tip fizioterapie, suport farmacologic, diverse tehnici de neuromodulare cerebrală, toate într-un model personalizat”, a explicat Prof. Dr Dafin Mureşanu. O parte dintre lucrările acestui congres s-au desfăşurat sub egida European Stroke Organisation (ESO), organizaţie profesională formată din medici de pe întregul continent cu un interes special în domeniul AVC şi care are ca obiectiv principal dezvoltarea şi promovarea politicilor de sănătate publică care au ca scop conştientizarea impactului acestei patologii, tratamentul adecvat al bolii, precum şi dezvoltarea de programe educaţionale, profesionale şi conștientizare publică.

Cercetările de ultimă oră arată că nu există diferenţe mari în privința factorilor de risc între ţările Europei de vest şi est. Diferită doar ordinea acestora. Principalii factori de risc sunt hipertensiunea arterială, consumul excesiv de băuturi alcoolice, fumatul, obezitatea, dieta săracă în legume şi fructe, aportul crescut de sare în alimentaţie, hiperglicemia, hipercolesterolemia şi sedentarismul. “Din păcate, România s-a integrat în UE și din acest punct de vedere al scăderii calității vieții, orientării către muncă, preferințelor pentru măncăruri de tip fast-food și alte obiceiuri contemporane care au consecințe asupra sănătății”, a explicat Dana Boering, specialist în neuroreabilitare.

Toţi factorii de risc pentru declanșarea AVC pot fi preveniţi printr-un stil de viaţă echilibrat şi prin sport.

În cadrul congresului “RoNeuro Brain Days”, desfășurat la Cluj Napoca, în perioada 1-3 iunie, sunt prezentate cele mai noi abordări în privința tratării afecțiunilor neurologice și recuperarea pacienţilor care au suferit accidente vasculare cerebrale.