Putem să recuperăm

Actuala încetinire econo­mică mondială ar putea fi o bună ocazie pentru România de a-şi recupera forţa de muncă plecată în străinătate.

Actuala încetinire econo­mică mondială ar putea fi o bună ocazie pentru România de a-şi recupera forţa de muncă plecată în străinătate.

Firmele româneşti au în continuare nevoie de forţă de muncă. Un studiu realizat de compania internaţională de recrutare Manpower, în premieră pe piaţa autohtonă a muncii, arată că suntem pe primul loc în Europa la intenţia de angajare. Potrivit datelor, 43% dintre firme consideră că în următoarele trei luni îşi vor mări numărul de angajaţi. O veste bună, care, potrivit directorului Manpower, Camelia Stănculescu, arată starea bună şi optimistă a economiei. Întrebarea este de unde vor fi luaţi aceşti angajaţi. Pe regiuni, în nord-vest şi în Capitală se manifestă cele mai mari intenţii de angajare, zone în care însă şomajul se situează la cote extrem de mici (în Bucureşti, ultimele date arată că rata şomajului nu depăşeşte 2%).

OCAZIE. Spre deosebire de România, în Italia şi Spania, ţări spre care românii au migrat masiv, previziunea netă de angajare este de doar 1%. O bună ocazie, crede Camelia Stănculescu, de a ne recupera oamenii valoroşi. “Într-un studiu pe care l-am realizat acum doi ani se arăta că Italia urma să aibă nevoie de un milion de persoane ca forţă de muncă”, spune Camelia Stănculescu. O altă soluţie ar putea fi aducerea de muncitori străini, dar, crede Stănculescu, “noi vom simţi mai multe dificultăţi tocmai pentru că pentru noi sursele sunt în afara continentului”, o forţă de muncă mult diferită din punct de vedere cultural.

Construcţiile, în top

Cele mai multe angajări se vor face, potrivit studiului realizat de Manpower România, în cons­truc­ţii, industria hotelieră, finanţe, comerţ şi imobiliare. “România începe să simtă nevoia de a importa forţă de muncă. Nu e nimic anor­mal în asta, numai că persoanele care vor veni vor avea nevoie de o perioadă mai lungă de acomodare decât le-a fost necesară românilor care au plecat să muncească în Spania şi Italia”, crede Camelia Stănculescu.

catalin.pruteanu@jurnalul.ro