Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Deşi în fiecare an bugetele de investiţii au fost destul de generoase, ele nu au fost cheltuite niciodată. Rezultatele financiare la nouă luni, publicate recent de aceste companii, arată că nici 2018 nu va face excepţie.
Pentru anul în curs, principalele companii unde statul român este acţionar majoritar sau deţine un pachet semnificativ de acţiuni, şi vorbim aici de Romgaz, Transgaz, Electrica, Transelectrica, Nuclearelectrica şi Hidroelectrica şi-au programat investiţii de peste 3,9 miliarde de lei, sensibil egale cu cele prevăzute în 2017, care au fost de circa 3,5 miliarde de lei. Deşi finanţările alocate sunt încă departe faţă de necesar, în condiţiile în care, de exemplu, numai pentru înlocuirea reţelelor de distribuţie a energiei electrice vechi care au durata de viaţă depăşită, sistemul are nevoie de 10 miliarde de euro, o bună parte din ele vor rămâne şi anul acesta în bănci.
Electrica conduce cu 55,7%
Cheltuielile de capital ale Electrica în primele nouă luni ale acestui an au fost de circa 504 milioane de lei, în creştere cu 42 milioane de lei, comparativ cu perioada similară a anului trecut. La finalul celui de al treilea trimestru din 2018, cei trei OD ai grupului Electrica au realizat şi pus în funcţiune investiţii în valoare de 372 milioane de lei, dintr-o valoare anuală planificată de 905 milioane de lei, valoare ce reprezintă cel reprezintă un nivel istoric al investiţiilor în Grupul Electrica. Astfel, la sfârşitul primelor nouă luni ale anului, Electrica reuşise să-şi îndeplinească 55,7% din programul valoric de investiţii şi are toate şansele să atingă sau chiar să depăşească cota de 82% raportată anul trecut.
Romgaz merge spre 55%
Pentru anul în curs, compania Romgaz şi-a programat investiţii de 1,5 miliarde de lei, ele fiind orientate în cea mai mare parte spre obiective care vizează compensarea declinului natural al producţiei de gaze şi producţia de energie. Cu toate acestea, la sfârşitul lunii septembrie, compania cheltuiese doar 823,54 milioane de lei, adică 72,67% din nivelul planificat de 1,133 miliarde de lei pentru primele nouă luni ale anului, după cum a comunicat Romgaz. Per total însă, suma reprezintă doar 54,9% din totalul investiţiilor. Totuşi, lucrurile arată mult mai bine în acest an, având în vedere că investiţiile realizate în primele nouă luni au crescut cu 154,75% comparativ cu perioada similară a anului trecut.
Referindu-mă la companiile de gaze, acordarea dividendelor suplimentare nu creează companiilor probleme operaţionale, dar este o problemă care ţine de perspectivă. Dacă banii nu merg în investiţii, vom vorbi peste câţiva ani de degradarea reţelei şi de aspecte legate de securitatea aprovizionarii cu gaze. Investiţii mai puţine înseamnă venituri mai mici în viitor. Acest lucru se va vedea peste câţiva ani.
Dumitru Chisăliţă, preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă
Nuclearelectrica s-a oprit la 47,6%
Şi la societatea Nuclearelectrica s-a făcut simţită creşterea investiţiilor anul acesta, dar nici în 2018 planul investiţional nu va fi respectat. Faţă de programul în valoare de 244,867 milioane de lei, asumat prin bugetul de venituri şi cheltuieli, la sfârşitul primelor nouă luni ale anului fuseseră investiţi doar 116,626 milioane de lei, cea ce reprezenta doar 47,6% din sumă. Este totuşi un pas înainte comparativ cu perioada similară a anului trecut, când din cele 231,593 milioane de lei, investiţiile realizate reprezentau doar 26,7%.
Transgaz, lanterna roşie cu 24,5%
În cazul companiei Transgaz, bugetul alocat investiţiilor este în 2018 în sumă de 687 milioane de lei, dar la sfârşitul primelor nouă luni investiţiile erau de numai 168,624 milioane de lei, adică 24,54%. Comparativ cu celelalte companii energetice, Transgaz va bifa, probabil, şi în acest an un nou record negativ, după cel atins anul trecut, când investiţiile au ajuns abia la 13,9% din bugetul alocat în valoare de 505,3 milioane de lei.
Hidroelectrica stă bine
Pentru acest an, bugetul de investiţii al companiei Hidroelectrica este de 577,87 milioane de lei, iar la sfârşitul primelor trei trimestre, producătorul de energie a realizat fizic circa 60% din acest program. Un rezultat bun, având în vedere că Hidroelectrica se confruntă încă cu mari greutăţi generate de blocarea mai multor proiecte. Compania avea în vară blocate proiecte de investiţii în valoare de 200 de milioane de euro.
Bâjbâim cu investiţiile, iar reţelele pică
În timp ce companiile aflate în subordinea statului continuă să fie corijente la capitolul investiţii, nici companiile străine active pe piaţa românească de energie nu se înghesuie să facă investiţii, copiind mai degrabă trendul imprimat de cele autohtone. În aceste condiţii, starea reţelelor de energie şi de gaze este un motiv de îngrijorare. Potrivit unui raport al Autorităţii de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), peste 20% din reţeaua de distribuţie a gazelor naturale are între 20 şi 30 de ani vechime, 4% între 30 şi 40 de ani, 3,29% mai mare de 40 de ani, 40,9% între 10 şi 20 de ani şi numai 31,5% au o vechime mai mică de 10. De asemenea, reţeaua naţională de transport a energiei electrice este veche, uzată, iar multe dintre liniile de înaltă tensiune şi transformatoarele Transelectrica şi-au depăşit durata de viaţă normată. În acest moment, reţeaua de distribuţie şi transport din România este peste 60% cu durata de viaţă îndeplinită, adică este o structură relativ veche. Ce înseamnă acest lucru în cifre? De exemplu, comparativ cu media ţărilor centrale şi est-europene, SAIDI - durata medie de întrerupere pe an de consumator - este sub 100 de minute, iar în România este 270 de minute.
Enel reduce fondurile
Un exemplu că nici companiile private nu se înghesuie să investească a fost oferit în această săptămână de italienii de la Enel, care au găsit scuza perfectă să reducă investiţiile. Enel va investi în următorii trei ani 300 de milioane de euro în rețelele de distribuție a energiei electrice pe care le operează în România, sumă cu 250 de milioane de euro mai mică decât cea programată inițial, iar motivul principal este noul cadru de reglementare aprobat de ANRE pentru următoarea perioadă, 2019-2023. “(…) am arătat foarte clar că noi credem că noile reglementări nu susțin investițiile și nici dezvoltarea digitalizării rețelelor. Vom avea investițiile la nivelul minim cerut de noile reglementări. Aceasta înseamnă că, față de planul anterior, prevedem investiții mai mici cu circa 250 de milioane de euro, aproape la jumătate față de cât am prevăzut anterior”, a declarat în urmă cu două zile directorul financial al grupului Enel, Alberto de Paoli.
Statul pune şi el umărul la dezastru
Peste acest fond de criză investiţională, se suprapune şi Guvernul care a transformat companiile din sectorul energetic în găina cu puii de aur pentru bugetul de stat. Pentru a acoperi deficitele în creştere, Executivul a obligat recent societăţile Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz, Transgaz şi Transelectrica să distribuie dividende suplimentare şi, deşi Transgaz şi Transelectrica nu au anunţat încă sumele pe care le vor distribui, circa 2.500 de miliarde de lei vor pleca din conturile lor pentru a astâmpăra foamea de bani a Guvernului. Dacă am putea vorbi despre o parte plină a paharului, aceasta ar fi că societăţile de stat din domeniul energetic nu au un grad mare de îndatorare, iar acest lucru le-ar putea permite realizarea investiţiilor folosind sistemul de creditare bancar. Acest lucru le va scumpi însă proiectele.
Proiectele majore ale companiilor
Compania Transgaz are în derulare proiectul BRUA. Valoarea totală estimată pentru Faza I a proiectului este de 478,6 milioane de euro, din care doar 180 milioane de euro sunt asiguraţi printr-o finanţare europeană nerambursabilă. Restul sumei trebuie acoperită din surse proprii sau împrumuturi. Pe de altă parte, Transgaz trebuie să demareze lucrările necesare pentru preluarea gazelor din Marea Neagră şi să facă investiţiile pentru a asigura transportul gazelor spre Bulgaria, Ucraina şi Moldova. La rândul său, Romgaz are un program de creştere a capacităţii de înmagazinare a gazelor, realizarea centralei termoelectrice de la Iernut, vizează intrarea pe piaţa de petrochimie, dar şi dezvoltarea noului zăcământ de la Caragele. În ceea ce priveşte Nuclearelectrica, ea a început proiectul de retubare a reactorului 1 al centralei atomoelectrice de la Cernavodă, o investiţie care se ridică la 1,5 miliarde de euro. În ceea ce priveşte Transelectrica, compania trebuie să crească gradul de interconexiune al reţelei româneşti şi să investească în siguranţa SEN, toate aceste proiecte regăsindu-se în planul de dezvoltare al reţelei pentru perioada 2018-2027 pe care acţionarii companiei îl vor vota luna viitoare. Hidroelectrica are o agendă investiţională extrem de bogată, pentru următorii cinci ani investiţiile programate fiind de 5,6 miliarde de lei. Banii pentru susţinerea acestor proiecte vor deveni însă tot mai scumpi, pe măsură ce statul devine tot mai hulpav.
Dividende suplimentare distribuite în 2017
-Transelectrica: dividend suplimentar în valoare de 170,79 milioane de lei brut, iar statul, care deţine 58,68% din acţiuni, a primit 100,21 milioane de lei;
-Conpet Ploieşti: dividend suplimentar în valoare de 85 de milioane de lei brut, iar statul, care deţine 58,7% din acţiuni, a primit 50 de milioane de lei;
-Romgaz Mediaş: dividend suplimentar în valoare de 750 de milioane de lei brut, iar statul, care deţine 70% din acţiuni, a primit 525 de milioane de lei;
-Transgaz: dividend suplimentar în valoare de 171 de milioane de lei brut, din care statul, care deţine 58,51%, a primit 100 de milioane de lei;
-Hidroelectrica: dividend suplimentar de 655 de milioane de lei brut, iar statul, care deţine 80%, a primit 525 de milioane de lei;
-Nuclearelectrica: dividend suplimentar de 110 de milioane de lei, iar statul, care deţine 82,48%, a primit 90,7 de milioane de lei.
