x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Uberizarea, între soluție și dezastru

0
Autor: Diana Scarlat 14 Ian 2020 - 12:30
Uberizarea, între soluție și dezastru


Intens contestată de transportatorii din toate țările lumii, apoi de reprezentanții altor domenii de activitate, „uberizarea” se extinde în continuare și are adepți chiar și din HR. Este percepută ca o soluție pentru cei care vor să muncească, dar se lovesc de sistemul birocratic general, nu doar din instituțiile statului. Dar este contestată de cei care încearcă să mențină ordinea și legislația stabilă, inclusiv cea fiscală, luptând împotriva anarhiei, a încălcării legilor și a dublei măsuri, generate de legislații paralele. Deși este susținută intens de liberali, „uberizarea” este mai ales un fenomen globalist-progresist, care încalcă legile și regulile capitalismului și pe ale socialismului, printr-o reorganizare, de la sine putere, a sistemelor de plată a taxelor și impozitelor pentru susținerea statelor.

Tocmai pentru că legile speciale pe care le-au dat unele state, printre care și România, în favoarea dezvoltării fenomenului numit acum generic „uberizare”, funcționează în paralel cu legi preexistente, o parte importantă a cetățenilor și a reprezentanților pieței cere eliminarea acestui fenomen. Pe de altă parte, sunt și foarte mulți care susțin „uberizarea”, fie pentru că au început să conteste însăși ideea de stat, deci nu mai văd necesară plata taxelor și a impozitelor, pe care le consideră doar inutile și împovărătoare, fie pentru că posibilitatea de a munci pe cont propriu reduce realmente rata șomajului și rezolvă mai multe probleme socio-economice. Iar fenomenul s-a extins de la activitatea de taximetrie camuflată în „ridesharing”, la alte domenii, precum transportul rutier de persoane între localități, serviciile de catering și de curierat.

 

Beneficiile fenomenului aflat la limita legalității 

Partea pozitivă a fenomenului numit „uberizare” este aceea că include în piața forței de muncă mai ales tineri care sunt adesea refuzați de angajatori, din diverse motive. De exemplu, un tânăr student, care pleacă dintr-o localitate mică și vrea să facă studiile la București, dar nu are bani de la părinți, poate lucra acum, în timpul liber, fie ca șofer Uber, fie pe un post de distribuitor de mâncare cu bicicleta. Astfel, se reduce rata șomajului, abandonul școlar și se înregistrează creștere economică pe anumite sectoare, indiferent de natura contractului de colaborare și de taxe sau impozite. Tinerii și persoanele aflate în șomaj sau în situații de risc de dezangajare reușesc să supraviețuiască astfel, în perioade nefaste. Se stopează fenomene economice și sociale grave care ar putea degenera din creșterea șomajului: infracționalitatea, scăderea puterii de cumpărare etc.

 

Câștiguri, dar și pierderi economice

Pe de altă parte, faptul că „uberizarea” s-a dezvoltat în afara cadrului legal, în toate statele în care există astăzi, a generat pierderi economice pentru investitorii care au funcționat pe baze legislative clare, respectând regulile jocului pieței, plătind, conform legilor naționale, taxe și impozite. De aici a pornit și valul de proteste în toate statele în care a apărut mai întâi serviciul paralel de transport Uber, apoi s-a extins un „ridesharing” pe bază de comandă de taxi neautorizat, prin aplicații online. Pe bună dreptate, atât patronatele, cât și sindicatele din transporturi au arătat că în spatele existenței unei aplicații care calculează trasee și le adaptează la un tarif flexibil este o încălcare flagrantă a mai multor legi pe care ceilalți le respectă, astfel generându-se inclusiv concurență neloială. Cum nici taxele și impozitele nu sunt aceleași, practic s-a creat un sistem economic paralel, bazat pe o dublare a legislației. Conflictul pe marginea fenomenului este încă deschis și intens dezbătut, fără a se fi ajuns la un rezultat. În unele țări sau în orașe mari se ajunge la interzicerea „ridesharingului” prin legi sau regulamente locale, chiar prin decizii ale instanțelor de judecată. Dar fenomenul pare de neoprit și chiar tinde să se generalizeze.

 

Aceeași afacere, cu reguli diferite

O altă formă de „uberizare” care a pătruns și pe piața românească este „street food”, care le oferă posibilitatea doar unora să prepare și să vândă mâncare fără a se supune legislației valabile pentru terase, restaurante, cantine etc. De exemplu, dacă un antreprenor ar vrea să-și deschidă astăzi un restaurant în România, ar avea de respectat un set de legi de maximă strictețe, de la număr minim de metri pătrați pentru bucătărie, un anumit tip de mobilier de bucătărie, mai multe scurgeri pentru canalizare, delimitarea strictă a zonelor de lucru de cele folosite pentru depozitare, instalații speciale pentru aerisire, norme obligatorii ISU etc. În același timp, un antreprenor care alege varianta „street food” își poate amplasa rulota în fața restaurantului și poate vinde mai mult decât cel care a făcut investiția și a respectat toate „regulile jocului”, având și profit mai mare. Chiar dacă par afaceri diferite, din perspectiva publicului țintă, totuși este vorba despre același domeniu și chiar tip de activitate, dar cu norme diferite. Și în acest domeniu se încurajează în continuare inițiativa privată, chiar și în detrimentul celorlalți jucători din piață, tocmai pentru că sunt deja mulți care mizează pe creșterea economică bazată pe mărirea numărului de afaceri profitabile și pe creșterea numărului pe persoane ocupate pe piața forței de muncă. Pentru a lucra la rulotă nu se cere neapărat calificare de ospătar, bucătar, chelner sau barman, nici experiență, aceste locuri de muncă fiind mai ales pentru tinerii care vor să aibă un job part time și pentru șomerii care vor să-și câștige cumva existența.

Lipsa controlului și a drepturilor

Două dintre problemele generate de uberizare, pe lângă partea de fiscalizare, sunt infracționalitatea și eliminarea drepturilor angajatului. În sistemul firmelor de „ridesharing” poate intra oricine, iar din unele țări, chiar şi din SUA, vin periodic statistici îngrijorătoare în legătură cu agresiunile inclusiv sexuale comise de unii dintre șoferi, tocmai pentru că și validarea lor și menținerea în sistem este pe bază de apreciere din partea clienților. Pe de altă parte, un șofer de „ridesharing” își asumă să nu fie angajat, ceea ce înseamnă că are libertatea de a-și organiza singur timpul, activitatea și taxele sau impozitele pe care alege sau nu să le plătească, dar nu beneficiază de prevederile legale, dacă va avea nevoie de asistență medicală, concediu de odihnă plătit, concediu medical sau pensie, decât dacă-și plătește singur contribuțiile.


 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Fuziunea EximBank cu Banca Românească încă nu a fost aprobată de Ministerul Finanţelor

Fuziunea EximBank cu Banca Românească încă nu a fost aprobată de Ministerul Finanţelor
Fuziunea dintre EximBank şi Banca Românească nu a fost încă aprobată de Ministerul Finanţelor Publice, a declarat marţi, ministrul Finanţelor, Florin Cîţu, menţionând că este dificil de făcut fiind nevoie...

Cîțu: Riscul ca România să sufere de pe urma unei crize globale este aproape de zero

Cîțu: Riscul ca România să sufere de pe urma unei crize globale este aproape de zero
Riscul ca România să sufere de pe urma unei crize globale este aproape de zero, pentru că am construit un buget conservator, a anunţat marţi ministrul Finanţelor, Florin Cîţu. "Riscul ca România să sufere...

Ce cumpără George Soros cu un miliard de dolari

Ce cumpără George Soros cu un miliard de dolari
Galerie Foto Științele socio-umane sunt „Cenușăreasa” finanțărilor pentru studii universitare și pentru cercetare, tocmai pentru că „nu aduc rezultate palpabile, imediate”, așa cum motivează reprezentanți ai...

România accelerează împrumuturile la costuri duble faţă de vecini

România accelerează împrumuturile la costuri duble faţă de vecini
Galerie Foto Dobânzile la care se împrumută statul român se apropie de jumătatea nivelului de vârf din perioada de criză. Pe parcursul anului trecut, în timpul guvernării Vioricăi Dăncilă, a fost înregistrată o...

România a încheiat anul 2019 cu un deficit bugetar de 4,6% din PIB

România a încheiat anul 2019 cu un deficit bugetar de 4,6% din PIB
România a încheiat anul trecut cu un deficit bugetar de 4,6% din PIB, peste estimarea autorităţilor din luna noiembrie, când s-a efectuat cea de-a doua rectificare de buget, a anunţat marţi, ministrul...

Popririle datornicilor vor fi deblocate mai uşor

Popririle datornicilor vor fi deblocate mai uşor
Popririle de conturi aplicate în prezent de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) se vor simplifica semnificativ, arată un proiect normativ aflat - potrivit ministrului Finanţelor, Florin Cîţu - pe or...

Loteria Fiscală, calendar 2020

Loteria Fiscală, calendar 2020
Ministerul Finanţelor a definitivat calendarul extragerilor la Loteria Bonurilor Fiscale pe anul 2020 şi a lansat, în acest sens, un proiect normativ spre dezbatere publică. Potrivit proiectului, „extragerile...

Cîţu: Ordonanţa care va obliga ANAF să ridice popririle pe conturi - în şedinţa de guvern de marţi

Cîţu: Ordonanţa care va obliga ANAF să ridice popririle pe conturi - în şedinţa de guvern de marţi
Ministrul de Finanţe, Florin Cîţu, a anunţat că marţi, cel mai probabil, va fi adoptat în şedinţa de guvern actul normativ care obligă ANAF să ridice popririle pe conturi. "Ordonanţa care va permite ANAF s...

Finanţele au împrumutat 45 milioane de lei de la bănci, suplimentar la licitaţia de joi

Finanţele au împrumutat 45 milioane de lei de la bănci, suplimentar la licitaţia de joi
Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a atras, luni, 45 de milioane de lei de la bănci, suplimentar la licitaţia de joi, când a împrumutat 300 milioane de lei, la o dobândă de 4,78% pe an, printr-o emisiune de...

Aurul creşte şi atinge un nou maxim istoric în faţa leului

Aurul creşte şi atinge un nou maxim istoric în faţa leului
Gramul de aur s-a scumpit luni cu 5,5491 de lei (2,57%), până la o cotaţie de 220,9342 lei, de la 215,3851 lei, cât anunţase joi Banca Naţională a României (BNR), înregistrând din nou o valoare...

Românii sunt pe ultimele locuri în UE la folosirea internetului

Românii sunt pe ultimele locuri în UE la folosirea internetului
87% dintre persoanele cu vârsta între 16 şi 74 de ani din Uniunea Europeană au declarat în 2019 că au folosit Internetul în ultimele trei luni, pe ultimele locuri în UE fiind românii (74%) şi bulgarii (68%),...

Soldul creditului neguvernamental a scăzut cu 0,4% în decembrie 2019

Soldul creditului neguvernamental a scăzut cu 0,4% în decembrie 2019
Soldul creditului neguvernamental acordat de instituţiile de credit a scăzut în decembrie 2019 cu 0,4% (-0,8% în termeni reali) comparativ cu luna precedentă, până la nivelul de 267,574 miliarde de lei,...

Revolut, evoluție fulminantă pe piața autohtonă. Cât au cheltuit românii cu acest card într-o singură lună

Revolut, evoluție fulminantă pe piața autohtonă. Cât au cheltuit românii cu acest card într-o singură lună
Românii au cheltuit, în decembrie 2019, peste 95 de milioane de euro cu cardul Revolut, de aproape cinci ori mai mult comparativ cu perioada similară a anului 2018, respectiv 19,2 milioane de euro, informează...

Investiţiile în inovare, tratate de IMM-uri cu total dezinteres

Investiţiile în inovare, tratate de IMM-uri cu total dezinteres
Galerie Foto Pentru sectorul Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (IMM) din România, cercetarea şi inovaţia sunt neinteresante, în condiţiile în care cele mai multe dintre ele sunt afaceri de subzistenţă, axate pe comerţ....

Vești proaste pentru angajați. Un sfert dintre companii vor îngheța salariile în acest an

Vești proaste pentru angajați. Un sfert dintre companii vor îngheța salariile în acest an
Unul din patru angajatori nu va acorda nicio majorare salarială în acest an, iar 35,5% afirmă că majorările salariale planificate pentru 2020 vor fi de cel mult 5%, arată datele unui sondaj efectuat de o platformă...
Serviciul de email marketing furnizat de