x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Uberizarea, între soluție și dezastru

0
Autor: Diana Scarlat 14 Ian 2020 - 12:30
Uberizarea, între soluție și dezastru


Intens contestată de transportatorii din toate țările lumii, apoi de reprezentanții altor domenii de activitate, „uberizarea” se extinde în continuare și are adepți chiar și din HR. Este percepută ca o soluție pentru cei care vor să muncească, dar se lovesc de sistemul birocratic general, nu doar din instituțiile statului. Dar este contestată de cei care încearcă să mențină ordinea și legislația stabilă, inclusiv cea fiscală, luptând împotriva anarhiei, a încălcării legilor și a dublei măsuri, generate de legislații paralele. Deși este susținută intens de liberali, „uberizarea” este mai ales un fenomen globalist-progresist, care încalcă legile și regulile capitalismului și pe ale socialismului, printr-o reorganizare, de la sine putere, a sistemelor de plată a taxelor și impozitelor pentru susținerea statelor.

Tocmai pentru că legile speciale pe care le-au dat unele state, printre care și România, în favoarea dezvoltării fenomenului numit acum generic „uberizare”, funcționează în paralel cu legi preexistente, o parte importantă a cetățenilor și a reprezentanților pieței cere eliminarea acestui fenomen. Pe de altă parte, sunt și foarte mulți care susțin „uberizarea”, fie pentru că au început să conteste însăși ideea de stat, deci nu mai văd necesară plata taxelor și a impozitelor, pe care le consideră doar inutile și împovărătoare, fie pentru că posibilitatea de a munci pe cont propriu reduce realmente rata șomajului și rezolvă mai multe probleme socio-economice. Iar fenomenul s-a extins de la activitatea de taximetrie camuflată în „ridesharing”, la alte domenii, precum transportul rutier de persoane între localități, serviciile de catering și de curierat.

 

Beneficiile fenomenului aflat la limita legalității 

Partea pozitivă a fenomenului numit „uberizare” este aceea că include în piața forței de muncă mai ales tineri care sunt adesea refuzați de angajatori, din diverse motive. De exemplu, un tânăr student, care pleacă dintr-o localitate mică și vrea să facă studiile la București, dar nu are bani de la părinți, poate lucra acum, în timpul liber, fie ca șofer Uber, fie pe un post de distribuitor de mâncare cu bicicleta. Astfel, se reduce rata șomajului, abandonul școlar și se înregistrează creștere economică pe anumite sectoare, indiferent de natura contractului de colaborare și de taxe sau impozite. Tinerii și persoanele aflate în șomaj sau în situații de risc de dezangajare reușesc să supraviețuiască astfel, în perioade nefaste. Se stopează fenomene economice și sociale grave care ar putea degenera din creșterea șomajului: infracționalitatea, scăderea puterii de cumpărare etc.

 

Câștiguri, dar și pierderi economice

Pe de altă parte, faptul că „uberizarea” s-a dezvoltat în afara cadrului legal, în toate statele în care există astăzi, a generat pierderi economice pentru investitorii care au funcționat pe baze legislative clare, respectând regulile jocului pieței, plătind, conform legilor naționale, taxe și impozite. De aici a pornit și valul de proteste în toate statele în care a apărut mai întâi serviciul paralel de transport Uber, apoi s-a extins un „ridesharing” pe bază de comandă de taxi neautorizat, prin aplicații online. Pe bună dreptate, atât patronatele, cât și sindicatele din transporturi au arătat că în spatele existenței unei aplicații care calculează trasee și le adaptează la un tarif flexibil este o încălcare flagrantă a mai multor legi pe care ceilalți le respectă, astfel generându-se inclusiv concurență neloială. Cum nici taxele și impozitele nu sunt aceleași, practic s-a creat un sistem economic paralel, bazat pe o dublare a legislației. Conflictul pe marginea fenomenului este încă deschis și intens dezbătut, fără a se fi ajuns la un rezultat. În unele țări sau în orașe mari se ajunge la interzicerea „ridesharingului” prin legi sau regulamente locale, chiar prin decizii ale instanțelor de judecată. Dar fenomenul pare de neoprit și chiar tinde să se generalizeze.

 

Aceeași afacere, cu reguli diferite

O altă formă de „uberizare” care a pătruns și pe piața românească este „street food”, care le oferă posibilitatea doar unora să prepare și să vândă mâncare fără a se supune legislației valabile pentru terase, restaurante, cantine etc. De exemplu, dacă un antreprenor ar vrea să-și deschidă astăzi un restaurant în România, ar avea de respectat un set de legi de maximă strictețe, de la număr minim de metri pătrați pentru bucătărie, un anumit tip de mobilier de bucătărie, mai multe scurgeri pentru canalizare, delimitarea strictă a zonelor de lucru de cele folosite pentru depozitare, instalații speciale pentru aerisire, norme obligatorii ISU etc. În același timp, un antreprenor care alege varianta „street food” își poate amplasa rulota în fața restaurantului și poate vinde mai mult decât cel care a făcut investiția și a respectat toate „regulile jocului”, având și profit mai mare. Chiar dacă par afaceri diferite, din perspectiva publicului țintă, totuși este vorba despre același domeniu și chiar tip de activitate, dar cu norme diferite. Și în acest domeniu se încurajează în continuare inițiativa privată, chiar și în detrimentul celorlalți jucători din piață, tocmai pentru că sunt deja mulți care mizează pe creșterea economică bazată pe mărirea numărului de afaceri profitabile și pe creșterea numărului pe persoane ocupate pe piața forței de muncă. Pentru a lucra la rulotă nu se cere neapărat calificare de ospătar, bucătar, chelner sau barman, nici experiență, aceste locuri de muncă fiind mai ales pentru tinerii care vor să aibă un job part time și pentru șomerii care vor să-și câștige cumva existența.

Lipsa controlului și a drepturilor

Două dintre problemele generate de uberizare, pe lângă partea de fiscalizare, sunt infracționalitatea și eliminarea drepturilor angajatului. În sistemul firmelor de „ridesharing” poate intra oricine, iar din unele țări, chiar şi din SUA, vin periodic statistici îngrijorătoare în legătură cu agresiunile inclusiv sexuale comise de unii dintre șoferi, tocmai pentru că și validarea lor și menținerea în sistem este pe bază de apreciere din partea clienților. Pe de altă parte, un șofer de „ridesharing” își asumă să nu fie angajat, ceea ce înseamnă că are libertatea de a-și organiza singur timpul, activitatea și taxele sau impozitele pe care alege sau nu să le plătească, dar nu beneficiază de prevederile legale, dacă va avea nevoie de asistență medicală, concediu de odihnă plătit, concediu medical sau pensie, decât dacă-și plătește singur contribuțiile.


 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Scandal URIAȘ în sistemul bancar românesc. BNR, suspiciuni de spălare de bani. 16-17 bănci locale au fost implicate într-o „tranzacție ciudată”

Scandal URIAȘ în sistemul bancar românesc. BNR, suspiciuni de spălare de bani. 16-17 bănci locale au fost implicate într-o „tranzacție ciudată”
Banca Națională a României verifică 16-17 bănci locale ce au fost implicate într-o „tranzacție ciudată”, a declarat, miercuri, în cadrul unei conferințe de presă, Nicolae Cinteză, șeful direcției de...

Avertisment DUR de la Comisia Europeană: Majorarea pensiilor cu 40% ar duce deficitul României la 6,1%

Avertisment DUR de la Comisia Europeană: Majorarea pensiilor cu 40% ar duce deficitul României la 6,1%
Deficitul bugetar al României se va majora la 4,4% din PIB în 2020 şi 6,1% în 2021 ca urmare a majorării pensiilor, scrie Comisia Europeană în raportul de ţară referitor la România, publicat...

Veniturile Nuclearelectrica au ajuns la 2,3 miliarde de lei în 2019

Nuclearelectrica a înregistrat anul trecut venituri totale de 2,3 miliarde lei, cu 11% mai mult față de 2018. Profitul net a fost de 540 milioane lei, cu 31% mai mare decât rezultatul din anul precedent,...

Piața de fuziuni și achiziții a ajuns la 5,2 milioane de euro în 2019

Piața de fuziuni și achiziții a ajuns la 5,2 milioane de euro în 2019
Piaţa de fuziuni şi achiziţii din România şi-a reluat creşterea în 2019, înregistrând un avans de 4%, ajungând până la 5,2 miliarde de euro, după ce 2018 adusese un recul de 9,6%, arată un un studiu re...

Curs valutar 26 februarie 2020. Euro coboară, dar rămâne peste 4,8 lei

Curs valutar 26 februarie 2020. Euro coboară, dar rămâne peste 4,8 lei
Banca Naţională a României (BNR) a anunţat, miercuri, un curs de referinţă de 4,8074 lei/euro, în scădere faţă de valoarea atinsă marți. Marţi, euro a crescscut la 4.8079 lei, cel mai mare...

Maxime şi minime pe harta preţurilor agricole

Maxime şi minime pe harta preţurilor agricole
Consiliile judeţene îşi prezintă, în această perioadă, preţurile de referinţă în funcţie de care se vor calcula impozitele pe veniturile agricole şi din arendă în anul 2020. Aceste preţuri, centralizate d...

Apocalipsa după Orban, al 7-lea semn. Leul răpus

Apocalipsa după Orban, al 7-lea semn. Leul răpus
Leul continuă să se deprecieze în faţa euro, cursul oficial înregistrând vârfuri istorice la foc automat, într-o serie care descrie mai îngrijorătoare evoluţie macroeconomică din timpul guvernării actuale....

Fondurile de investiţii dau randamente superioare inflaţiei

Fondurile de investiţii dau randamente superioare inflaţiei
Asociaţia Administratorilor de Fonduri (AAF) a prezentat ieri mai multe statistici potrivit cărora randamentele diverselor plasamente în unităţi de fond oscilează între 5% şi 20%, cu o medie a performanţei de pe...

Bugetul de stat, pe deficit încă din prima lună din 2020. Explicaţiile Finanţelor

Bugetul de stat, pe deficit încă din prima lună din 2020. Explicaţiile Finanţelor
Execuția bugetului general consolidat în luna ianuarie 2020 s-a încheiat cu un deficit de 0,46 miliarde de lei (0,04% din PIB), arată datele publicate marţi pe site-ul Ministerului Finanţelor. Anul trecut,...

CNAIR are un nou director general. Iata cine i-a luat locul lui Sorin Scarlat

CNAIR are un nou director general. Iata cine i-a luat locul lui Sorin Scarlat
Consiliul de Administrație al CNAIR a desemnat-o marți, în funcția de director general provizoriu al companiei, pe o perioadă de 4 luni, începând cu data de 26 februarie, pe Mariana Ioniță, care deținea...

Angajatorii români vor să aducă lucrători din alte țări. Care sunt joburile pentru care se caută străini

Angajatorii români vor să aducă lucrători din alte țări. Care sunt joburile pentru care se caută străini
Lipsa de muncă specializată i-a determinat în ultimii ani pe angajatorii români să se orienteze spre forța de muncă din alte țări. Așa se face că în prezent circa un sfert dintre companii vor să aducă ...

Şoc pe piaţa valutară: Euro a atins un nou maxim istoric

Şoc pe piaţa valutară: Euro a atins un nou maxim istoric
Euro a atins un nou nivel record, marți, potrivit cursului valutar anunțat de Banca Naţională a României (BNR). Marţi, euro a crescut la 4,8079 lei, cel mai mare nivel anunţat vreodată de Banca...

Ultima strigare pentru gazele de la Marea Neagră

Ultima strigare pentru gazele de la Marea Neagră
Galerie Foto România mai are la dispoziţie doar anul 2020 pentru a lua o decizie politică favorabilă extracţiei gazelor de la Marea Neagră. Legislaţia trebuie adaptată în aşa fel încât să câştige şi investitorii, şi...

Un proiect imobiliar de amploare pe platforma Teba din Iași

Un proiect imobiliar de amploare pe platforma Teba din Iași
Dezvoltatorul imobiliar Prime Kapital a primit autorizația de demolare a platformei Teba din Iași. În același loc se va construi Silk District, un proiect în valoare de circa 200 de milioane de euro. Data...

Economia Terrei strănută. Frisoane în România

Economia Terrei strănută. Frisoane în România
Coronavirus pune în pericol nu numai vieţi omeneşti, ci şi evoluţiile economice pe plan mondial. România pare ferită de şocuri, cel puţin pentru moment, după cum ne spun specialiştii, care semnalează însă...
Serviciul de email marketing furnizat de