x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

129 de ani de la naşterea Mariei Filotti

0
Autor: Carmen Anghel 04 Oct 2012 - 00:46
129 de ani de la naşterea Mariei Filotti


Maria Filotti, o stea a teatrului românesc din secolul al XX-lea, s-a născut la 4 octombrie 1883, în comuna Batogu, Brăila.
La Conservatorul de Muzică şi Artă Dramatică va învăţa de la  minunata actriţă Aristizza Romanescu.
Era o perfecţionistă: "Veşnic sunt nemulţumită de mine", dar muncea până la epuizare pentru a fi cea mai bună. A jucat în 167 de piese dintre care în 45 a deţinut roluri principale. Creaţiile sale din "Hedda Gabler" de H. Ibsen, "Pescăruşul" de A.P. Cehov, "O femeie fără importanţă", "Evantaiul doamnei Windermere", "Soţul ideal" de O. Wilde, "Dama cu camelii" după A. Dumas, "Anna Karenina" după L. Tolstoi, "O noapte furtunoasă" de I.L. Caragiale au rămas în galeria rolurilor memorabile ale teatrului românesc. A fost membră în Comitetul Internaţional al Societăţii Universale de Teatru, societară de onoare a Teatrului Naţional din Bucureşti şi, timp de treizeci de ani, profesoară la Conservatorul de Artă Dramatică. Informaţiile au fost preluate de pe siteul teatrului din Brăila, instituţie care poartă numele actriţei  ­ Teatrul "Maria Filotti" Brăila.

Maria Filotti i-a impresionat pe colegii de breaslă, iar o altă mare doamnă a teatrului, în cartea sa "Amintiri... amintiri... amintiri" ­ Lucia Sturza Bulandra nu poate să treacă peste epoca "Maria Filotti". Iată cum a descris-o: "Amintiri... amintiri... amintiri... După o clipă răsare în faţa mea Lina Cavalieri din Romanţa lui Robert de Flers şi Caillavet – splendidă apariţie a Mariei Filotti. Frumoasă ca în basme. O pieptănătură greu de suportat dacă nu ar fi fost prefecţiunea ovalului obrazului său. Părul negru lucios, despărţit printr-o cărare la mijloc, încadra, ca într-o pictură măiastră, privirea jucăuşă, plină de maliţiozitate şi siguranţă de sine, ca şi zâmbetul care îi flutura pe buze condescendent, de pe înălţimea unei consimţite amabilităţi. Era Maria Filotti în culmea talentului şi a numeroaselor ei succese de mare anvergură. Fiindcă într-adevăr, nenumărate au fost succesele Mariei Filotti şi la Teatrul Naţional, unde a fost actriţă de frunte, şi în companiile particulare, unde a jucat în reprezentaţii, şi în propriul său teatru ­ înfiinţat de marea actriţă ca o ripostă declanşată de nedreapta şi aş putea să adauga laşa ei pensionare de la Teatrul Naţional. (…) A vrut să aibă un teatru al său şi l-a avut.  A jucat acolo şi directoarea, au jucat mulţi alţi actori. Au fost succese mari şi poate uneori spectacole neizbutite. (…) Un repertoriu eclectic a prilejuit şi Mariei Filotti şi artiştilor angajaţi succese răsunătoare şi uneori beneficii materiale apreciabile. Dama cu camelii jucată de Marieta Deculescu la Teatrul «Maria Filotti» a făcut serie interminabilă. Spectacole în care au strălucit Elvira Godeanu, Beate Fredanov şi atâţia alţi artişti, au fost alese cu discernământ şi montate cu gust. Câte şi mai câte creaţii care poate nu ar fi apărut la rampa teatrelor dacă puterea de muncă şi dragostea de teatru a Mariei Filotti nu ar fi întâmpinat în calea sa buturuga pensionării, menită să o distrugă şi care dimpotrivă i-au stimulat calităţile de femeie voluntară şi de mare artistă. (…)"

Munca peste măsură, acea veşnică nemulţumire de sine, avea să o distrugă. "Maria Filotti s-a reîntors la Teatrul Naţional, unde cea mai minunată «coana Zoiţica» şi-a reluat locul de mare actriţă. A jucat cu succes în Egor Bulîciov etc. etc. realizând în cele din urmă perfecta creaţie – Adela din «Citadela sfărâmată», de Horia Lovinescu. Succesul obţinut pe scenă în acest rol i-a atras propunerea să-l interpreteze şi în film. Această participare la filmarea piesei «Citadela sfărmată» i-a fost fatală. Maria Filotti suferea de o boală de inimă înaintată. O activitate mai redusă i-ar fi prelungit existenţa, dar ea nu se cruţa deloc. Munca la film i-a intensificat deficienţa cardiacă, punând capăt activităţii sale febrile. Maria Filotti rămâne o figura marcantă a teatrului românesc."

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de