14 "decemvrie" 1924 – Balul Presei din Ardeal

Incercand sa aflu cum se pregateau pentru Craciun orasenii veacului trecut, am dat din intamplare peste un articol din 14 "decemvrie" 1924, publicat in ziarul Clujul Romanesc: "Balul Presei din Ardeal".

"In fiecare an Sindicatul Presei din Ardeal organizeaza la Cluj un bal care pornind dela autoritatea ce il aranjeaza urmeaza a fi un bal cu adevarat de elita. Anul acesta balul ziaristilor va avea loc a doua zi de Craciun, adica in 26 Decemvrie seara, in saloanele hotelului New-York. Daca ne reamintim de balul trecut, avem decat reminiscente triste. Balul din anul trecut din cauza felului in care a fost aranjat n’a avut aspectul unui bal de elita. In Ardeal un bal de elita niciodata nu are tombola, rulet si alte curiozitati de balciu. In Ardeal un bal de elita se organizeaza cu totul altfel decat cum a fost organizat balul Presei din anul trecut cu tot felul de mestecaturi de dame dubioase. De aceea facem din timp atenti pe dl Presedinte al Sindicatului si pe toti cari au un rol conducator in Presa romaneasca din Ardeal sa incredinteze organizarea balului din anul acesta unor domni mai putin interesati si cari isi dau seama de ce inseamna organizarea unui bal care se face de catre elita intelectuala a Clujului. Si daca balul de anul acesta va fi altfel organizat ziaristii vor avea o petrecere cu adevarat reusita si la inaltimea lor sociala."

In 1924 ziaristii aveau un bal de Craciun si nu oricum ci "un bal de elita". Si chiar daca in urma cu un an se intrezarise un fel de decadenta tabloida, infiltrandu-se in lumea lor "tot felul de mestecaturi de dame dubioase", ziarul Clujul Romanesc a luat pozitie iar Balul Presei si-a recapatat, cu siguranta, demnitatea si prestigiul.

M-a incercat o neingaduita invidie cand m-am gandit ca pe vremea asta, acum 87 de ani, ziaristii se pregateau de bal, domnii targuiau carti postale si cadouri pentru sarbatori, iar doamnele faceau ultimele vizite la croitoreasa si isi asteptau cutiile cu palarii de la Paris. Totul era perfect, ziaristilor li se pregatea "o petrecere… la inaltimea lor sociala", iar Craciunul urma sa implineasca bucuria tuturor. Oare chiar asa sa fi fost? Suntem, deci, in 14 "decemvrie" 1924. Pentru taranul roman 1924 a fost cel mai greu si de ne-nteles an, anul reformei calendarului. A fost anul in care nu a mai stiut cand sa posteasca si cand sa faca nunta, cand sa colinde si cand sa intampine Craciunul. Hotararea Sinodului de a aduce mersul vremii romanilor la acelasi numitor cu cel al Occidentului, in fapt de a da calendarul inainte cu 13 zile, a fost considerata de oamenii satelor noastre nu doar nepotrivita ci, mai ales, primejdioasa si aducatoare de rele. Vechiul calendarul era din batrani, iar legea lor era sfanta… In urmatorul numar al aceluiasi saptamanal ardelean, in loc sa gasesc cronica fastuosului Bal al Presei, citesc tulburatoarea marturie a unui Craciun care – pentru cei mai multi – nu a insemnat nimic: "Taranii n’au vroit sa accepte dispozitiile noului calendar, in ce priveste distribuirea sarbatorilor. Cu ocazia sfintelor sarbatori taranii si-au manifestat fatis indignarea si, pur si simplu, nu au respectat Craciunul. Multe sate din cuprinsul intregii Transilvanii, nu au vroit sa serbeze Nasterea Domnului potrivit noului calendar. O parte din taranime a iesit la munca in ziua de 25 Decemvrie, ca in orice alta zi de lucru"…