9 august 2008

Este a 9-a zi a Postului Adormirii Maicii Domnului ● Au mai rămas 5 zile
Este ziua 222 a anului ● Au mai rămas 144 de zile

Soarele
Răsare la 6:12 ● Apune la 20:29

Luna
Răsare la 15:08 ● Apune la 23:53
● Lună plină 17 august ● Ultimul pătrar (Luna în descreştere) 24 august ● Lună nouă 30 august ● Primul pătrar (Luna în creştere) 7 septembrie

Sărbătoare creştină
Sfîntul Apostol Matia a fost unul dintre cei 70 de Apostoli ai Domnului Hristos. După Învierea şi Înălţarea la cer a Mîntuitorului, grupul de cei 12 Apostoli era incomplet. Sfîntul Petru a vorbit despre necesitatea completării grupului pentru că Iuda murise. În acest scop s-a efectuat o tragere la sorţi dintre Iosif şi Matia. După rugăciuni, sorţii au căzut pe Matia. Această alegere s-a întărit curînd, prin trimiterea asupra lui a Duhului Sfînt. Sfîntul Matia a predicat în Etiopia, unde a fost ucis de păgîni.

S-a întîmplat azi
În România
Sîmbătă, 9 august
1999 – Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat organizează la Bucureşti licitaţia unor bunuri ale soţilor Ceauşescu. Majoritatea bunurilor sînt adjudecate pentru suma de circa patru miliarde lei: maşinile Buick şi Dacia 1100, tablourile, tapiseriile, piesele de mobilier, jocurile de şah.

Duminică, 10 august
1500 – Ştefan cel Mare dăruieşte Mănăstirii Putna "marea dveră a Răstignirii", broderie monumentală de înaltă valoare artistică.

În lume
Sîmbătă, 9 august
378 – Bătălia de la Adrianopol. Armata romană a fost înfrîntă de vizigoţi pe teritoriul Turciei de azi. Împăratul Valens a murit în luptă;

Duminică, 10 august
955 – Bătălia de la Lechfeld; Otto cel Mare, suveran peste marile ducate germane (mai puţin Saxonia) îi înfrînge definitiv pe unguri.

Născuţi la 9 august
1896 – Jean Piaget, filozof şi sociolog, fondatorul epistemologiei genetice (m. 1980);
1963 – Whitney Houston, artistă.

Născuţi la 10 august
1929 – Tamara Buciuceanu-Botez, actriţă;
1960 – Antonio Banderas, cîntăreţ şi actor.

Credinţe populare, tradiţii, semne
Traista, simbol al omului călător, face parte şi astăzi din portul maramureşeanului şi din obiectele rituale solicitate de unele obiceiuri de înmormîntare. Cu cîteva zeci de ani în urmă, rar vedeai o femeie ieşind pe poarta gospodăriei fără traista lucrată din lînă sau din păr de capră, purtată în spate şi atîrnată pe după gît sau pe după umăr. De altfel, elegantele genţi de damă şi servietele bărbăteşti îşi au originea în transportul cu traista. Moţii îşi seamănă micile lor ogoare purtînd boabele de grîu şi de porumb în traistă, iar în întreg lanţul carpatic ciobanii nu părăsesc în zori stîna fără să-şi ia traista cu merinde în spate. Femeia avea un motiv în plus să o folosească: mergînd la cîmp sau după vite, căuta să aibă mîinile libere ca să mai facă ceva: să toarcă, să împletească ciorapi sau alte piese de îmbrăcăminte, să poarte în braţe copilul. De multe ori, sînt văzute cu şorţurile prinse în brîu creîndu-şi un comod şi eficient mijloc de transport, poala. Şi alte piese din portul popular românesc au căpătat funcţii noi. Gluga cu care îşi acopereau ciobanii capul, spatele şi părţile laterale ale corpului pe timp de ploaie se foloseşte pentru transportul merindelor, pentru aşternut ori pentru dormit. Glugile, miţoase în exterior pentru ca apa să se scurgă uşor pe timp de ploaie, se fierbeau, după ce erau ţesute, într-o infuzie de plante otrăvitoare pentru a deveni insectifuge pe toată durata purtării lor.
Profesor Ion Ghinoiu