Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Vico Mantegazza publică în Corriere della Sera un articol de amintiri şi anecdote despre Regele Carol. Regele Carol este exactitatea personificată. O dată, cineva a venit la audienţă cu un sfert de ceas mai târziu decât timpul fixat şi a încercat să facă spirit scuzându-se că exactitatea ea politeţea regilor. Regele i-a răspuns că nu face nimic şi că, de altfel, audienţa e... terminată de cinci minute.
Prima decoraţie a venit de la regele Italiei
Într-o audienţă acordată lui Mantegazza, Regele Carol i-a spus că prima decoraţie pe care a primit-o ca principe al României a fost Marele cordon al Sfinţilor Mauriciu şi Lazăr, trimis de regele Italiei, Victor Emanuel al II-lea, la câteva săptămâni după sosirea lui Carol la Bucureşti. Această decorare avea o mare valoare politică, deoarece principele nu fusese recunoscut de Puteri ca domnitor al României.
Legături de rudenie cu Italia
Regele Carol a avut şi alte legături cu Italia. Mai întâi, legături de rudenie. O soră a mamei lui era măritată în Italia cu diplomatul Pepoli. Acesta, ca ambasador italian la Viena, a căutat din proprie iniţiativă să-l împingă pe Carol la o acţiune contra Austriei. N-a reuşit. Mai există şi altă legătură de rudenie cu Italia. Un Hohenzollern a fost căsătorit cu o Gonzaga. Şi în galeria din Sinaia este un tablou de Mantegua în care se văd împreună stemele caselor Hohenzollern şi Gonzagua. Apoi mai este în Italia familia Colalto, cu aceeaşi stemă ca şi a Hohenzollernilor şi, cum se vede, cu acelaşi nume, tradus din germana veche în italieneşte.
Amiciţii regale
Regele Carol a fost tot timpul bun prieten cu defunctul rege Gheorghe al Greciei, chiar şi atunci când relaţiile greco-române fuseseră rupte. De asemenea, amiciţia lui cu Regele Ferdinand, al Bulgariei, n-a suferit niciodată de pe urma incidentelor ivite între ambele state.
Carol şi Battenberg
Apropos de asta, Mantegazza povesteşte o anecdotă pe care o ştie direct de la Regele Carol. Puţin după întronarea lui Battenberg, regele României s-a dus la Rusciuk, unde a fost primit solemn de Battenberg, înconjurat de miniştrii lui. Cu unii dintre aceştia, care trăiseră ani întregi peste Dunăre, regele vorbi româneşte şi, văzând că Battenberg nu-şi ascundea mirarea, îi zice: „Cum vezi, eu pot complota cu miniştrii tăi, fără ca tu să bănuieşti măcar despre ce-i vorba”. După câtva timp, Bucureştii deveniseră în adevăr centrul conjuraţiilor contra lui Battenberg, dar guvernul român n-a avut nici un amestec.
Prânz diplomatic la Roma
Ministrul României la Roma, dl Const. Diamandy, a oferit luni seara un prânz diplomatic în noul sediu al legaţiunii noastre, instalată de curând în străvechiul Palazzo Santa Croce, una din cele mai frumoase podoabe ale Capitalei Italiei. Invitaţii dlui Diamandy, care au admirat gustul ales ce-a prezidat la instalarea noii noastre legaţiuni au fost: Marchizul di San Giuliano, ministrul de Externe al Italiei; marchiza di Rudini; contele şi contesa Bruschi Falgari, şambelanul şi doamna de onoare a reginei Italiei; d. de Mercy, ambasadorul austro-ungar pe lângă Quirinal; principele di Scalca, subsecretarul de stat la Externe; prinţul Lichtenstein, ataşat naval la ambasada austro-ungară, şi prinţesa de Lichtenstein; marchizul şi marchiza di Bugnano; principesa Elisabeta Ghica; ministrul Olandei şi dna de Weede; Miss Kemp; contele Josef Primoli; contele de Witten; baronul de Vaux, consilier la ambasada austro-ungară; d. D.C. Pennescu, consilier de legaţie, şi dna Pennescu; d. G. C. Stoicescu, scretar de legaţie, şi dna Stoicescu.
Din „Dimineaţa”, 9 aprilie 1913; texte selectate de Magda Cristina Ursache
