Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Din pricina ploilor, cursele de biciclete ce se anunţaseră pentru duminica asta au fost amânate pentru cea viitoare. Cursele se vor face pe distanţa Ploieşti Buzău şi înapoi. Se vor împărţi premii concurenţilor învingători, după chipul cum vor fi clasificate: în bani, obiecte de artă şi medalii. Din diferite părţi ale ţării au sosit numeroase adeziuni pentru concurarea la aceste mari curse. Toţi solicitatorii anunţaţi până în prezent şi care se vor anunţa ulterior, vor fi admişi la concurs. Juriul de onoare va fi compus din cinci persoane şi va urmări desfăşurarea din automobil. Plecarea s-a fixat la orele 6 dimineaţa, din piaţa din Ploieşti, de la statuia Libertăţii. Înscrierile precum şi orice alte lămuriri se vor adresa dlui N. Constantinescu, depozitar de ziare, piaţa Legumelor, Ploieşti. La înapoierea la Ploieşti se va oferi o masă comună tuturor concurenţilor şi apoi se vor fotografia în grup.
Falsificatorii de monede
Doi birjari unguri, Csasr Marton şi Andrei Sebestyen, se lăsară de această meserie şi se apucară de alta, mai lucrativă, aceea de falsificatori de monede. Între alţii, ei se prezentară patronului unei berării din Calea Griviţei căruia îi propuseră să le dea lor o sumă de bani şi ei îi vor înapoia dublu, graţie unui procedeu ce au ei de a face dintr-un franc, doi. Berarul le spuse să vie într-o altă zi, iar pe de altă parte a avizat poliţia. Fie că au presimţit cursa, fie din alte împrejurări, falsificatorii nu s-au mai arătat multă vreme. Totuşi, autorităţile le-au căutat urma şi, descoperindu-i, i-au arestat şi i-au dat pe mâna justiţiei. Tribunalul Ilfov, secţia I, judecându-le ieri procesul, i-a condamnat la câte 5 ani închisoare.
Păţania unui peregrin turc
În sfântul oraş al mahomedanilor, Mecca, evlaviosul Abdulah Mehmed Salic găzduia de ani îndelungaţi pe credincioşii peregrini care în fiecare an veneau să se închine în moscheia întemeitorului religiunii. Profesiunea aceasta rentase şi bătrânul găzduitor de peregrini prinse un dor de a vedea şi el ţările civilizate ale Apusului, despre care auzise atâtea minuăţii. Ghinionul lui făcu ca prima ţară civilizată în care avea să poposească să fie ţara noastră. Descinzând în Bucureşti, găzduitorul devenit peregrin trase la hotel Papadopol, din Calea Griviţei. Pungaşii care roiesc prin preajma gării nu lăsară să le scape un chilipir ca turcul de la Mecca. Unul din ei, Nicolae Alexandrescu, care ştie şi turceşte, se împrieteni repede cu Abdulah, bucuros că a găsit un român “cum se cade”, cu care să se înţeleagă căci numitul nu ştie altă limbă şi gata să-i arate toate frumuseţile Capitalei noastre. La berăria Chiriac din Griviţa, unde se adună toţi indivizii îndoielnici, turcul făcu cunoştinţă cu Alexandrescu, bău cu el câţiva ţapi şi apoi porniră să vadă Capitala. Merseră pe la berăria de sub Hotel de France, mai băură acolo şi apoi, turcul beat şi pungaşul atent, se întoarseră la Hotel Papadopol. După ce Abdulah adormi, Nicolae Alexandrescu îl jefui de toţi banii ce găsi la el, vreo 80 de lire englezeşti.
Din “Dimineaţa”, 14 mai 1913; texte selectate de Magda Cristina Ursache
