Astăzi e ziua ta: Adrian Despot

Viţa de Vie, jumătate din viaţa mea!

Adrian Despot, solistul trupei Viţa de Vie, împlineşte la 21 martie 39 de ani. Jurnalul Naţional îi urează “La mulţi ani!”

“Muzica este o binecuvântare pentru mine, mă vindecă şi înnobilează. A fost alături de mine în cele mai frumoase, dar şi în cele mai grele momente, şi mereu a reuşit să îmi dea energia necesară pentru a merge mai departe. Poate sună uşor patologic, însă relaţia mea cu muzica este foarte asemănătoare relaţiei pe care o am cu Dumnezeu. De cele mai multe ori am impresia că sunt unul şi acelaşi lucru”, spune Adrian Despot.

Titus Muntean i-a orientat paşii spre compoziţe. Prima piesă pe care a compus-o după sfatul primit este izvorâtă din inima unui tânăr care-şi exprima libertatea după anii comunismului: “Refrenul era ceva de genul: «Acum am chef s-aprind o ţigară, să beau o bere până la fund, acum am chef să cânt la chitară şi n-am chef să mă tund.» Aveam 18 ani, din care 14 petrecuţi sub sistemul comunist. Ăsta a fost primul lucru pe care am vrut să îl spun”, îşi aminteşte Adrian Despot.

Îi este greu să aleagă cel mai frumos moment al carierei dintr-un motiv obiectiv. “Sunt foarte multe. Fiind o fire exagerat de autocritică, nu mă îmbăt la umbra reuşitelor, ci încerc mereu să mă concentrez pe următorul eveniment şi pe ce trebuie schimbat sau îmbunătăţit. Eu am un altfel de loc. De fiecare dată când simt că îmi pierd motivaţia sau direcţia, mă întorc mental în camera mea, din apartamentul părinţilor, şi îmi reamintesc de ce m-am apucat de muzică. Acolo e un băiat care ia în braţe chitara agăţată într-un cui, pe perete, şi încearcă să îşi cânte fricile şi dorurile, fără teama că e văzut de alţii şi judecat, fără să vrea să impresioneze pe nimeni sau să demonstreze ceva cuiva, să ajungă celebru sau să facă bani din asta. O face din pură dorinţă de muzică, din nevoia de a se exprima. Încerc să rămân fidel acestui prim impuls, pentru că el mă va face mereu să ţin drumul drept”.

“Muzica porneşte din inimă şi se adresează inimilor”, iar “fiecare artist contribuie prin talentul său, prin munca sa, la cultivarea frumosului al cărui sens este de a da avânt pornirilor cele mai nobile ale sufletului uman” spunea George Enescu. Muzica este arta care poleieşte şi destinul copiilor lui Adrian Despot. “Amândoi studiază pianul, iar Toma face şi chitară. Era oarecum inevitabil, toată casa e împânzită, mai mult sau mai puţin intenţionat, de instrumente muzicale şi m-am bazat pe curiozitatea lor în a le stârni interesul. Au avut şi un set de tobe acustice la un moment dat, însă făceau un zgomot infernal, aşa că l-am trimis în pod, la bunici. Atunci s-au hotărât să strângă bani şi să îşi cumpere un set de tobe electronice. E mereu muzică în jurul nostru, acasă sau în maşină. Ei stau în aceeaşi cameră şi până şi temele şi le fac cu playerele în urechi. Fiecare cu playerul său, pentru că fiecare are preferinţele sale”.

Pe cine consultă Adrian Despot cu privire la piesele noi înainte de a le dărui publicului? “Pe ei! Au o intuiţie fantastică! Sper să nu şi-o piardă în rigorile sistemului românesc de educaţie. Am un home studio şi ei au ocazia să asculte melodiile, plecând de la ideea iniţială, şi să vadă cum se dezvoltă şi prind formă. Discutăm deschis, «ca între adulţi», despre ce le place şi nu le place şi cum cred ei că ar trebui construite mai departe. Au nişte păreri şi argumente care mă lasă efectiv cu gura căscată! Am pretenţia de la mine că sunt un bun producator muzical. Ei mă depaşesc de departe!”

Un gând la ceas aniversar: “Anul viitor, Viţa de Vie împlineşte 20 de ani, iar eu, 40! Am rămas pe gânduri acum câteva zile când am realizat lucrul acesta, că Viţa de Vie înseamnă jumătate din viaţa mea. Cât despre anul acesta... niciodată nu m-am priceput să primesc laude sau felicitări. Din această cauză, mă simt ciudat de ziua mea, stânjenit. Acum însă, fiind înainte de «termen», profit de acest interviu şi le mulţumesc deschis tuturor celor care îmi fac urări şi se gândesc la mine. Vă iubesc enorm!”