"Astazi e ziua ta..." - Aristide Buhoiu

A debutat la doar 15 ani, ca prezentator-realizator la un radio din Lugoj, orasul natal. O buna parte din cariera sa a fost legata de Televiziunea Romana, unde a realizat celebrul serial "Drumuri europene". Astazi, jurnalistul Aristide Buhoiu implineste 67 de ani.

"Am fost «Capitan la 15 ani»"

"Nu as spune ca sunt o persoana mistica, dar dupa ce am trait acum cinci ani o revelatie cu adevarat divina, intr-o bisericuta din Bethlehem, in noaptea feerica de Craciun, am inceput sa vad totul mai clar, multumindu-i mereu Celui de Sus ca m-a adus pe lume in acel colt mirific de tara, care este Lugojul. Luna aprilie inseamna multe: pe 2 aprilie s-a nascut tatal meu, pe 4 aprilie am venit eu pe lume, iar pe 8 aprilie, Gabriela mi-a daruit un fecior, dupa ce cu doi ani mai inainte avusesem bucuria de a o primi in viata noastra pe Luana. Tot intr-un aprilie, in 14, anul 1985, a vazut lumina tiparului, la New York, primul numar al ziarului Universul, pe care il intretinem si azi, ca o candela romaneasca la capatul lumii... Care au fost cele mai ciudate episoade din viata mea? Primul, in 1970, la marile inundatii, cand, impreuna cu operatorul Gheorghe Frunza, m-am prabusit cu elicopterul. O sansa la un milion! Al doilea s-a petrecut in anul 2000, cand toate agentiile de presa si ziarele anuntau ca am devenit senator PSD, confundandu-ma cu Aristide... Roibu! Al treilea, la 11 septembrie 2001, cand presa romaneasca anunta ca sunt printre victimele tragediei de la turnurile «Gemenii», din New York. Desi, timp de o saptamana, am realizat atunci o serie de transmisii dramatice pentru Antena 1, la «Observator». Cea mai mare realizare? Copiii mei, Luana si Aristide Jr. Profesional? Serialele «Drumuri europene», «Drumuri americane», emisiunile de la TVR: «Duminica sportiva», «Studioul A», «Saptamana», «360 de grade», «Albumul Duminical»... Un moment emotionant? Cand am devenit cetatean american si cand am revenit, dupa exil, in Romania. Cand am gasit in cutia postala, la casa mea din Los Angeles, doua scrisori venite de la Casa Alba, adresate mie si semnate de presedintii Ronald Reagan si Bill Clinton. Pareri de rau? Ca nu am putut transmite in America decat doi ani emisiunile «Tele Romania-SUA», care prezentau o alta imagine americanilor. Un rateu? Ca doar am retinut maxima lui Seneca: «Ne sapam groapa cu dintii», si ca nu am aplicat-o intotdeauna, cum ar trebui. Cum a fost viata mea pana azi? Ca o carte din seria lui Jules Verne, autorul meu preferat in adolescenta. Poate si pentru ca, ajungand la microfon, de la varsta pubertatii, am devenit, asemeni unuia dintre eroii lui, «Capitan la 15 ani»"...

RATEU

"Doar am retinut maxima lui Seneca: «Ne sapam groapa cu dintii», si nu am aplicat-o intotdeauna, cum ar trebui"

AMINTIRI

"In 1970, la marile inundatii, cand impreuna cu operatorul Gheorghe Frunza m-am prabusit cu elicopterul. O sansa la un milion!" - Aristide Buhoiu jurnalist