Astăzi e ziua ta, Daniel Iancu

De Daniel Iancu mă leagă o prietenie frumoasă şi brutal de sinceră, aidoma cântecelor lui, care spun mereu adevărul despre lumea în care trăim. Daniel Iancu este un artist nepereche în lumea muzicii, în sensul că deşi meseria lui este cea de petrolist, sau “dirijor de sonde” cum îi place lui să spună mereu şi mie să repet, a reuşit în ciuda vicisitudinilor din “jungla” muzicală să croiască haine potrivite unei cariere solide. A pus temelia unei case de discuri pe numele ei “Patria Records”, gând rău celor certaţi cu limba română, “adună într-un buchet lumina”, dă de pământ cu răutatea şi prostia multora, lasă “dealu să-i bată la poartă”, “e armonie în casa” lui, deşi ceartă “valu că-i ia calu”, pentru că mânuieşte la perfecţie arma numită sarcasm. Daniel Iancu este iubit de cei care-l ascultă, versurile pieselor lui sunt ştiute pe de rost din simplul motiv că e de fapt viaţă întinsă pe o felie de pâine şi li se întâmplă tuturor. Îl admir pentru că a reuşit să rămână viu şi drept, pentru că are atitudine şi ia atitudine când trebuie. Îl iubesc pentru omul frumos care este, dar mai ales pentru că ştiu că nu banii contează pentru el, ci... altceva. Respectul. Îl oferă, dar îl şi pretinde. Umorul lui Daniel Iancu e recunoscut şi cu siguranţă şi faptul că astăzi e ziua lui, drept urmare Jurnalul Naţional îi urează La mulţi ani!

“Încerc să fiu un om bun, nu neapărat în sensul «folk» al cuvântului”
Valorile estetice şi morale nu au dispărut. Ele sunt acolo unde trebuie să fie, însă, din păcate, nonvalorile sunt şi ele prezente... şi nu ar trebui.
“Prietenia durabilă şi adevărată se bazează pe încredere şi respect. Bunica mea îmi spunea aşa, dar în cuvinte mult mai simple. Şi-mi mai spunea că trebuie să fii om bun în viaţă şi ca să fii om bun, trebuie să ai frică de Dumnezeu. Eu cred că voia să spună «să-l iubeşti pe Dumnezeu». Ce am mai făcut de anul trecut şi până acum? Am mai scris câte ceva la povestea lui Ţânţaru, am oferit publicului cadou de Crăciun un CD hazos şi în timpul liber am devenit... bunic. Cel mai important lucru pe care l-am învăţat până acum este că dacă visăm frumos, trebuie să facem totul pentru ca visul să devină realitate. Încerc să fiu un om bun şi asta nu neapărat în sensul «folk» al cuvântului, ci că ofer chiar dacă nu mi se oferă. În viaţă este bine să amesteci realismul cu optimismul. Este important să nu lăsăm buruienile care cresc în grădina noastră să prindă rădăcini. Unii oameni poartă măşti, dar trebuie să-i acceptăm aşa cum sunt. Trebuie să meriţi ca să ai, să dai ca să ţi se dea, să faci fapte frumoase, să scrii versuri, să faci o casă, să plantezi un pom, să sapi o fântână, să ai copii care să te respecte şi să te iubească şi din când în când să dăruieşti o floare. De fapt asta e ceea ce vreau să ştie despre mine cei care nu mă cunosc. Valorile estetice şi morale nu au dispărut. Ele sunt acolo unde trebuie să fie, însă, din păcate, nonvalorile sunt şi ele prezente... şi nu ar trebui. Nu cred că se va schimba ceva aici, la noi, pe acest pământ românesc. Lucrurile nu merg din păcate spre mai bine şi mă tem că oamenii vor fi nevoiţi să se obişnuiască în viitor cu această idee şi să se adapteze. Însă sper că Dumnezeu va avea grijă cumva de noi toţi. Anul acesta a început foarte frumos pentru mine. De ziua mea vreau, ca şi în clipa asta, linişte şi oameni frumoşi şi dragi în jurul meu. Ce iubesc cel mai mult? Să stau drept. Ce planuri am cu Casa de discuri Patria? Să-mi fie prietenă atât mie, cât şi altor colegi care vor să ofere cântece frumoase publicului. Evident, urmează alte proiecte şi sper ca până la toamnă să oferim produse noi. Mă refer aici şi la un nou artist produs de noi, dar şi la câteva videoclipuri interesante. Dacă ar fi să descriu viaţa de artist într-un singur cuvânt acesta ar fi UNICĂ. Artistul ia de la public mult mai mult. Eu intru pe scenă de fiecare dată fără energie, cu teamă, cu trac. Publicul mă pune «pe roţi» în câteva minute, după care ne contopim. Eu simt că la fiecare concert dau mult prea puţin publicului. Important este să hotărâm ce vrem cel mai mult în viaţă şi apoi să respectăm şi să trăim în conformitate cu alegerea noastră.”