Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
"N-am fost niciodată o mondenă, ci un om al familiei şi-al casei. Mai implinesc un an, se mai stringe funia la par", ne-a mărturisit scriitoarea Ileana Vulpescu. Astăzi işi sărbătoreşte ziua de naştere. Ii urăm "La mulţi ani!".
 "N-am fost niciodată o mondenă, ci un om al familiei şi-al casei. Mai implinesc un an, se mai stringe funia la par", ne-a mărturisit scriitoarea Ileana Vulpescu. Astăzi işi sărbătoreşte ziua de naştere. Ii urăm "La mulţi ani!
Â
"Cred că n-am imbătrinit degeaba"
"Am inceput să scriu din dorinţa de-a le comunica semenilor mei ceva din gindurile mele, mai intii şi-ntii romănilor, de-a le oferi ceva din sufletul meu, ştiind că avem, majoritatea, aceleaşi ofuri. N-am aspirat să mă văd tradusă in limbi de circulaţie (deşi am fost tradusă in ungureşte şi in slovenă; «Rămas bun casei părinteşti» şi «Arta conversaţiei»), ştiind că pe beneficiarii unor asemenea limbi nu-i doare ce ne doare pe noi, romănii. Oricine şi-ar vrea cărţile traduse in milioane de exemplare, in limbi de circulaţie. Dar important este, in primul rind, impactul asupra cititorului limbii tale. Eu, inainte de orice, sint romăncă. E firesc să mă adresez romănilor.
«Muză» mi-a fost viaţa, cu multele ei necazuri şi cu puţinele ei bucurii. Impulsul esenţial: cele trei virtuţi creştine - credinţa, speranţa, iubirea. Cită iubire e, atita viaţă e. Iubirea cu acea importantă componentă a ei: mila.
Cind mă gindesc la tinereţe nu ştiu: să rid, să pling? Tinereţea e o forţă in sine, dar trece atit de repede... Atunci nimic nu ţi se pare imposibil şi nici iremediabil. Cită nepotrivire intre ceea ce-ţi inchipui atunci şi ceea ce-ţi oferă realitatea... «Unde eşti copilărie, cu pădurea ta cu tot?».
Am debutat tirziu: la 37 de ani. Am avut, zic, destulă minte, să nu mă ameţesc de succes, succes care uneori, venind prea devreme, iţi poate lua minţile. Nimic nu m-a clintit niciodată din ideea unei vieţi la distanţă de coterii, de grupuri unde fiecare il declară genial pe fiecare. Am crezut totdeauna că destinatarul, cititorul, poate fi considerat cu suficientă minte ca să-şi facă singur o părere despre autor. Cind scriu, nu mă gindesc nici să supăr neapărat pe cineva, nici să fiu pe placul cuiva. Spun ce am de spus şi-atit. Mi s-au republicat cărţi scrise pină in 1989. N-am schimbat nici măcar o virgulă. N-am avut nevoie să-mi intorc cojocul, fiindcă de cind mă ştiu il port pe-o singură faţă şi-aceea neconjuncturală. Criticul meu cel mai acerb este bărbatu-meu, Romulus Vulpescu. La fel şi eu pentru el.
De ziua mea am să stau acasă şi-am să citesc. Am renunţat demult să mă mai sărbătoresc. Planuri de viitor nu mi-am făcut niciodată. Imi doresc de ziua mea, ca in toate celelalte, să fiu, cit oi mai fi, in două picioare şi-n toate minţile. Imi doresc o viaţă fără cutremure, pace şi lumină in mintea şi-n sufletul semenilor mei. Imi place să cred că n-am imbătrinit degeaba."
