x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

"Astăzi e ziua ta..." Temistocle Popa.

0
26 Iun 2007 - 00:00
KARINA KNAPEK/


Prima sa melodie, "Văntule din zarea-albastră", s-a căntat cu succes pe scena Teatrului Tănase, intr-un concert de muzică uşoară, dirijiat de Henry Mălineanu. Ar fi căntat cu plăcere, dar susţine că nu are nici un pic de voce. "Compozitorii fără interpreţi sunt nimeni. Ei scot la lumină creaţiile noastre", a spus maestrul Temistocle Popa. Astăzi implineşte 86 de ani.

"Am compus tot timpul melodii simple, fără probleme de intonaţie care să poată fi interpretate de oricine şi să nu creeze probleme pentru ascultători. De aceea, cred că majoritatea pieselor mele au devenit şlagăre. Interpreţii care au căntat melodiile compuse de mine au făcut ca ele să ajungă in casele oamenilor. In general, muzica noastră este dătătoare de bucurii şi are un rol binemeritat in societate. Povestea şlagărului «Lalele, lalele» este foarte simplă. Luigi Ionescu a venit la mine acasă să vadă dacă mai am ceva prin sertare, cum spunea el. A dat de această piesă ce nu avea titlu, nu avea nimic, dar era foarte cantabilă. Din prima seară in care s-a căntat şi pănă la sfărşitul vieţii lui Luigi Ionescu acest căntec a ţinut trena muzicii uşoare. Am fost prieten cu toţi compozitorii, Ion Cristinoiu, Marius Ţeicu, Marcel Dragomir, Horia Moculescu, Cornel Fugaru şi mulţi alţii. Nu existau relaţii de rivalitate intre noi. Intotdeauna am crezut in meseria mea. Nu este important ceea ce credem noi despre noi, ci ce cred alţii despre noi. Tot ce am scris am avut bucuria să placă. Am avut şi interpreţi nemaipomenit de buni. Drumul actual al muzicii romăneşti ar trebui să arate aşa cum arăta inainte. Consider că muzica uşoară este o componentă a vieţii care menţine un echilibru intre dezmăţ şi tandreţe. Sfătuiesc toată lumea să sădească in sufletele copiilor dragostea pentru muzică, să le facă educaţie muzicală şi să promoveze muzica pentru că ea este toată viaţa noastră. De cănd ne naştem suntem cu muzica după noi. Sper să se intămple minunea ca muzica noastră uşoară să revină la ce a fost. Tot muzică aş face, dacă aş putea să dau timpul inapoi şi să o iau de la capăt. Asta am reuşit să invăţ şi asta aş face in continuare. Cel mai frumos lucru este să oferi lumii sunete, nu zgomote, nu căntece desuete.

Regret că viaţa trece repede şi mai marele regret este că, oricăt am incercat să inţeleg acest lucru, nu am reuşit.

Aş schimba multe in viaţa mea dacă aş putea. Mi-am dorit tot timpul să fie bine in jurul meu şi cred că acest lucru m-a ţinut prezent alături de colegii mei. Mi-ar plăcea să nu mai auzim prin ziare tot felul de mizerii despre oameni care nu ştiu ce să facă cu viaţa lor. Aş vrea să fie o lume mai bună in jurul nostru, mai zămbitoare şi mai plină de dragoste."
Citeşte mai multe despre:   calendar

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de