x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

De ziua ta! Valeriu Râpeanu, critic literar

0
28 Sep 2016 - 00:10
De ziua ta! Valeriu Râpeanu, critic literar


Eseistul şi criticul Valeriu Râpeanu s-a născut la 28 septembrie 1931 la Ploieştiori, judeţul Prahova. A absolvit Facultatea de Filologie a Universităţii din Bucureşti (1954). Redactor la "Gazeta literară" (1954-1959), "Luceafărul" (1959-1962), "Scânteia" (1962-1969), unde a fost şi şeful secţiei literare, redactor şef adjunct.

Vicepreşedinte al Comitetului de Radio şi Televiziune (1970-1972), apoi director al Editurii "Eminescu" (până în 1989). Ca director al Editurii "Eminescu", a iniţiat câteva colecţii de prestigiu: "Biblioteca de filozofie a culturii româneşti", "Thalia", "Biblioteca Eminescu", cuprinzând nume şi opere fundamentale ale filosofiei, istoriografiei, sociologiei, artei teatrale şi muzicale româneşti.

A debutat editorial, în 1958, cu volumul "George Mihail Zamfirescu. Schiţă monografică", continuând cu o monografia - "Alexandru Vlahuţă şi epoca sa" (1964). Volumele "Noi şi cei dinaintea noastră" (1966), "Interferenţe spirituale" (1970), "Interpretări şi înţelesuri" (1975) reunesc studii, recenzii, articole de atitudine, cercetări de istorie literară (românească şi străină), multe articole din domeniul teatral şi muzical.

Exeget al lui N. Iorga, a scris numeroase lucrări despre marele istoric: studiul "Pe urmele tradiţiei" (1973, reeditat în 1994); "O viaţă de om aşa cum a fost" (1984); micromonografiile "Cultură şi istorie: N. Iorga, Gh.I. Brătianu" (1981), "Scriitori dintre cele două războaie mondiale. De la N. Iorga la... " (1986), "N. Iorga, I.Gh. Duca" (1989), "Nicolae Iorga, Mircea Eliade, Nae Ionescu. Polemici, controverse, elogii" (1999), "Nicolae Iorga: O nouă epocă de cultură" (2000).

În 1976 a publicat ediţia comentată a conferinţelor radiofonice susţinute de Nicolae Iorga, iar, în 2001, a revenit cu volumul "Sfaturi pe întuneric", care conţine textele conferinţelor ţinute de N. Iorga la Radiodifuziune între 1931-1940. În 2010, a lansat prima ediţie critică, cu note şi comentarii, a volumului "Nicolae Iorga - Oameni cari au fost". Pentru această carte, prof. univ. dr. Valeriu Râpeanu a primit Marele Premiu al Fundaţiei Naţionale pentru Civilizaţie Rurală "Nişte Ţărani", patronată de Dinu Săraru.

Ca editor, a structurat noi colecţii, de istorie, filosofia culturii, teatrologie, în care au apărut volume importante de N. Iorga, C. Rădulescu-Motru, N. Bagdasar, Alice Voinescu ş.a. A îngrijit ediţii din Al. Vlahuţă şi F. Aderca. Cunoscător al dramaturgiei româneşti, a semnat antologiile "Dramaturgia contemporană românească" (1968) şi "Teatru" de G.M. Zamfirescu (1976), volumul de critică teatrală "Mărturii contemporane". A publicat şi note de călătorie: "Călător pe două continente" (1970), "Tărâmuri unde nu ajungi niciodată. Note de drum şi interviuri" (1982), "Memoria şi feţele timpului" (1983).

A fost distins cu: Premiul "Ion Creangă" al Academiei Române (1982), Premiul Uniunii Scriitorilor (1982) şi Premiul Asociaţiei Oamenilor de Teatru (1987). Membru al Clubului istoricilor "Nicolae Iorga" (înfiinţat la 28 oct. 2000, la Vălenii de Munte). În anul 1991, ocupă postul de conferenţiar, devenind apoi şef de catedră la Facultatea de Filosofie - Jurnalistică de la Universitatea "Spiru Haret" din Bucureşti.

Susţine intervenţii în cadrul unor evenimente şi manifestări culturale precum: sesiunea comemorativă dedicată împlinirii a 100 de ani de la naşterea academicianului Emil Condurachi (1912-1987) desfăşurată la 10 ianuarie 2012 în Aula Academiei Române; "Devoţiune şi acuitate exegetică", un eveniment dedicat în egală măsură lui Mihai Eminescu şi acad. Zoe Dumitrescu-Buşulenga, desfăşurat la 11 ianuarie 2013 la Biblioteca Naţională a României; evocarea cu tema "Perpessicius (1891-1971) ", care a avut loc la 29 martie 2016, la sediul Fundaţiei Naţionale pentru Ştiinţă şi Artă; dezbaterea "Îngheţul şi dezgheţul ideologic în obsedantul deceniu" - a doua conferinţă din seria "Patrimoniu", organizată de Muzeul Naţional al Literaturii Române (24 mai 2016); dezbatere dedicată împlinirii a 145 de ani de la naşterea lui Nicolae Iorga, organizată la 14 iunie 2016 de Muzeul Naţional al Literaturii Române, în parteneriat cu Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă. www.agerpres.ro

Citeşte mai multe despre:   valeriu rapeanu

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de