x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Început de An Nou Viticol. Legenda lui Februar cel chefliu şi a viţei-de-vie

0
Autor: Iulia Gorneanu 31 Ian 2012 - 21:00
Început de An Nou Viticol. Legenda lui Februar cel chefliu şi a viţei-de-vie


Astazi e prima zi a lui Faurar, cel care impreuna cu mesterii fauri pregateste fiarele aratului pentru a rascoli cu ele pamantul reavan de primavara. Este luna in care se amesteca anotimpurile si, o data cu ele, povestile pierdute si regasite intr-o carte ingalbenita de vreme ori spuse tainic la gura sobei de batranii satelor noastre. De la ei am aflat ca Faurar, cel mai mic dintre copiii Mosului An, e nesta­tornic si schimbator ca vremea: rade cand Soarele straluceste pe cer si plange cand incepe a bate viscolul.

E cea mai scurta luna a anului, motiv pentru care aromanii ii spun scurtul. Si asta se intampla pentru ca i-a imprumutat fratelui sau, Martie, cateva zile, iar acesta nu mai vrea sa i le dea inapoi. Se spune ca sunt zilele cele mai fri­guroase si ca fratele mai mare le tine ascunse, ca sa poata strica cu ele florile lui April.

Din 'Legendele Cosmosului', culese si alese de Tony Brill, aflam ca 'anul, un mos batran, avea 12 feciori numiti ca lunile anului: Ianuar, Februar, Martie si asa mai departe. Alta avere nu avea, decat o vie. Da Dumnezeu si culeg si ei via. Vinul ce le-a iesit l-au pus intr-un singur butoi si s-au inteles intre ei ca numai la inceput de an sa inceapa a-l bea. Bun si facut! Ca sa se cunoasca pana unde este vinul fiecaruia in butoi, au tras cu carbunele cate o linie de-a curmezisul pe fundul butoiului culcat.

Apoi, ca sa nu aiba neplaceri, fiecare si-a pus cana. Oameni cuminti. Cel mai mic dintre ei, Februar, si-a pus cana jos de tot, aproape de doaga. Asa era pe vremuri: cel mai mic ramane la urma. Fiecare din frati dorea sa ramana cu vinul nebaut in butoi ca sa faca in necaz celorlalti. Numai Februar a inceput sa tot bea din partea lui. Cand il cauta omul, tot vesel si plin de vorba il vedea. Trancanea verzi si uscate si tot fluierand mergea. Ceilalti radeau in sinea lor si-si spuneau: 'Repede, repede ispraveste el vinul si sa-l vedem ce face'. Ii vine pofta lui Ianuar sa-si guste si el vinul. Suceste de cana, vin nu curge deloc. Incearca si ceilalti, vin nici un pic nu mai aveau. Numai jos la doaga, partea lui Februar mai curgea. Fratii, necajiti, au luat-o la goana dupa Fe­bruar, sa-l prinda si sa-i dea ceva de cheltuiala pentru isprava facuta. Cand il fugareau, Fe­bruar plangea, cand il lasau, radea ca un copil. De atunci se zice ca luna februarie poarta numele lui Februar si e schimbatoare: aici cald, aici viscol, aici frig – dupa felul cum a fost cand l-au alergat fratii lui'.

Povestea vinului si a lui Februar cel chefliu ne aminteste faptul ca in Calendarul Popular al romanilor ziua de 1 februarie marcheaza inceputul Anului Nou Viticol. Legenda spune ca prima planta sadita de Noe dupa potop a fost vita-de-vie. Si pentru ca strugurii erau acri, Noe a sacrificat la indemnul dracului patru animale: un miel, un leu, o maimuta si un porc. Atunci, strugurii s-au indulcit iar vinul a fost ametitor de parfumat, insa a primit de la drac si puterea de a-l transforma pe om. Acesta, pe masura paharelor baute, imprumuta comportamentul animalelor jertfite.

La inceput e bland ca mielul, apoi curajos ca leul, mai tarziu ridicol ca maimuta, devenind in cele din urma asemeni porcului si adeverind spu­sele lui Anton Pan: 'la buciumul vitei trei vlastari cresc, unul al sanatatii, unul al bucuriei si unul al turbarii'…

Despre sacralitatea vitei-de-vie la romani, practicile magico-mistice pentru rodul viilor si suprapunerea sfintilor crestini peste divinitatile stravechi ale vinului vom povesti in zilele ce vin.

Citeşte mai multe despre:   calendar

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de