x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Luni 15 septembrie 2008

0
15 Sep 2008 - 00:00

Este ziua 259 a anului - Au mai rămas 107 zile



Este ziua 259 a anului

Au mai rămas 107 zile

Soarele

Răsare la 6:55

Apune la 19:26

Luna

Răsare la 19:13

Apune la 6:48

Lună plină

15 septembrie

Ultimul pătrar (Luna în descreştere)


22 septembrie

Lună nouă

29 septembrie

Primul pătrar (Luna în creştere)

7 octombrie

Sărbătoare creştină

Creştinii ortodocşi îl sărbătoresc astăzi pe Sfîntul Ierarh Iosif cel Nou de la Partoş. S-a născut în jurul anului 1568, în Raguza Dalmaţiei, într-o familie de valahi. Din botez se numea Iacob. La vîrsta de 15 ani intra în obştea Mănăstirii Maicii Domnului din localitate. A urmat călugăria la Mă-năstirea Pantocrator de la Muntele Athos, apoi s-a făcut sihastru în munte. A fost mare făcător de minuni şi duhovnic vestit în tot spaţiul balcanic. Între alte minuni săvîrşite, a stins prin rugăciune un incendiu care cuprinsese partea de vest a Timişoarei. În 1650 a fost ales mitropolit al Banatului. În anul 1653 s-a retras la Mănăstirea Partoş. A fost canonizat în 1956.

Calendar creştin-ortodox

Sf. Ierarh Iosif cel Nou de la Partoş; Sf. Mare Mucenic Nichita Romanul

Calendar romano-catolic

Sf. Fecioară Maria Îndurerată

Calendar greco-catolic

Sf. Nichita Gotul, mucenic

Proverbul zilei:


“Mîna delicată la sapă nu rabdă”

“Proverbele Românilor”, Iuliu A. Zanne/Ed. Scara

S-a întîmplat azi


În România


1521 – Eşuează încercarea Porţii otomane de a transforma Ţara Românească în paşalîc, în urma rezistenţei sale ferme. Solii munteni invocă recunoaşterile anterioare ale statutului de autonomie al ţării. Sultanul Soliman (Suleiman) I Magnificul emite un nou “ahdname” de confirmare a acestui statut;

1860 – Apare la Iaşi revista literară şi ştiinţifică Ateneul Român, care îşi propune să contribuie la “luminarea naţiei şi la progresul literelor române”.

1896 – Inaugurarea, în prezenţa împăratului Franz Joseph I şi Alexandru Obrenovic, a Canalului de navigaţie de la Porţile de Fier (lucrările au fost împărţite la 3/15 septembrie 1890).

În lume


921 – Sfînta Ludmila este omorîtă la comanda fiicei sale vitrege la Tetin;

1656 – Anglia şi Franţa semnează un tratat de pace;

1935 – Naziştii adoptă noul steag cu zvastica.

Născuţi la 15 septembrie


1890 – Agatha Christie, scriitoare (m. 1976);

1904 – Regele Umberto II al Italiei (m. 1983).

Click istoric

La 15 septembrie 1485, Ştefan cel Mare, domnul Moldovei, a prezentat omagiul regelui polon Cazimir al IV-lea Jagello, în speranţa obţinerii unui ajutor pentru recucerirea cetăţilor Chilia şi Cetatea Albă. După moartea regelui Cazimir al IV-lea, moştenitorul tronului, Ioan Alber, a devenit interesat de anexarea Moldovei. La 26 octombrie 1497, în bătălia de la Codrii Cosminului, armata polonă a fost învinsă de Ştefan. Prin tratatul de la 12 iulie 1499 se consfinţea situaţia Moldovei ca stat independent faţă de Polonia, prin încetarea oricărei forme de vasalitate faţă de aceasta.

Credinţe populare, tradiţii, semne

Şarpele a fost atestat de arheologi ca divinitate încă din paleolitic. Semnificaţia lui malefică, legată de mitul biblic al creaţiei Lumii, este relativ tîrzie. Credinţa că fiecare casă are şarpele său protector, numit şi ceasul casei, este atestată ţn toate zonele etnografice. Omorîrea şarpelui casei se pedepsea cu moartea unui membru apropiat al familiei. “Şarpe este, conform unei informaţii înregistrate din Bucovina, la toată casa. Unde este şarpe e noroc ţn casă, merge bine şi nici un rău, nici un farmec nu se prinde. Ferească Dumnezeu să-l omori, că ţndată moare unul dintre gospodari. Acela se cheamă şarpe de casă.

S-au văzut astfel de şerpi bînd lapte din strachină, de-a valma cu copiii. Copiii le dădeau cu lingura peste cap, plîngînd că le mănîncă laptele, dar şerpii mîncau ţnainte, nu se supărau”. Cînd ţşi făcea apariţia în pragul casei, şarpele era vestitor al Morţii. Credinţele populare îl prezintă în diferite ipostaze: “Şarpele nu a fost de la început şarpe. A fost om şi locuia la Dumnezeu în cer, dar l-a blestemat şi l-a făcut şarpe cînd a înşelat-o pe Eva”. “Şarpele a primit duh rău şi a învăţat-o pe Eva de a păcătuit cu Adam. Dumnezeu s-a mîniat şi i-a dat afară din Rai atît pe Eva şi Adam, cît şi pe şarpe.” (Bucovina). (Profesor Ion Ghinoiu)
Citeşte mai multe despre:   calendar,   septembrie

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de