Luni 2 aprilie 2007

SOARELE

Rasare la 6:56

Apune la 19:43

LUNA

Saptamana Patimilor Ultima saptamana a Postului Pastelui poarta numele de Saptamana Patimilor. Menirea acestei perioade, numita Saptamana Mare, este de a pregati credinciosii pentru Inviere. In aceste ultime zile ale postului trebuie sa ne pregatim atat sufletul, cat si trupul, inasprind postul pe cat ne sta in putinta macar, pentru a putea simti bucuria pascala. Precum spunea Sfantul Ioan Gura de Aur, bucuria lui Dumnezeu se revarsa si peste cel care a venit abia in ceasul al unsprezecelea, ca si peste cel care a venit inca din ceasul intai la Hristos. Astazi, de "Lunea Plangerii fariseilor" se citesc Evangheliile care ne aduc aminte de cele din urma invataturi ale Domnului.

Cuv. Tit, facatorul de minuni; Sf. Mucenici Amfian si Edesie

Sf. Francisc de Paola, pustnic

Sf. Tit Taumaturgul, calugar; Inceputul Saptamanii Mari

"Incearca marea cu degetul"

"Proverbele Romanilor", Iuliu A. Zanne, vol. I, Editura Scara, Asociatia Romana pentru Cultura si Ortodoxie, Bucuresti

In Romania 1864 – Legea comunala, care prevede organizarea comunelor urbane si rurale; Legea pentru infiintarea consiliilor judetene (de inspiratie franceza); 1866 – Plebiscitul pentru alegerea ca domn al Romaniei a printului Carol din dinastia de Hohenzollern-Sigmaringen; 1867 – Mihai Eminescu publica in revista Familia poemul "Ce-ti doresc eu tie, dulce Romanie!"; 1939 – Apare la Bucuresti, saptamanal, revista Romania literara, sub directia lui Cezar Petrescu; 1998 – Radu Vasile este desemnat prim-ministru de catre presedintele Romaniei, Emil Constantinescu.

In lume 1453 – Mahomed al II -lea incepe asaltul asupra orasului Constantinopol; 1792 – Prima lege monetara in SUA. Se stabileste ca moneda unica dolarul; 1982 – Trupe argentiniene debarca in Insulele Falkland, declansand "razboiul Malvinelor", dintre Argentina si Marea Britanie. Nascuti la 2 aprilie 1805 – Hans Christian Andersen, scriitor (m. 1875); 1915 – Gica Petrescu, cantaret si compozitor (m. 2006); 1968 – Manuela Harabor, actrita.

CALENDAR DE POST

Saptamana 2 aprilie – 7 aprilie

2 L Cuv. Tit, facatorul de minuni; Sf. Mucenici Amfian si Edesie (Denie)

3 M Cuviosul Nichita Marturisitorul; Sfantul Mucenic Elpidifor (Denie)

4 M Cuviosii Iosif, scriitorul de cantari; Gheorghe de la Maleon; Zosima si Platon (Denie)

5 J Sf. Mucenici: Teodul, Agatopod, Claudie, Diodor, Serapion si Nichifor (Denia celor 12 Evanghelii)

6 V Sf. Mucenic Irineu, Episcop de Sirmium; Sf. Eutihie, Patriarhul Constantinopolului; Cuv. Platonida (Denia Prohodului Domnului. Zi aliturgica)

7 S Sf. Gheorghe Marturisitorul, Episcopul Mitilenei; Sf. Mucenici Caliopie si Achilina

Fluierul, cel mai cunoscut instrument muzical al romanilor, a fost un obiect cultic de comunicare a sufletelor oamenilor de aici cu lumea spiritelor de dincolo. La inceput se confectiona din os, apoi din coaja de tei sau din alte esente lemnoase. Dupa legenda, primul fluier ar fi fost facut de Dumnezeu pe vremea cand era cioban pe Pamant. Acesta l-ar fi pus sub lana oii, unde l-au gasit ciobanii primavara, in timpul tunsului. In alte legende, fluierul, tinut la loc de cinste de Dumnezeu in Rai, este dat lui Petrea (Pacala) ca rasplata pentru fumul de tamaie ajuns de pe Pamant in Cer. Materialul etnografic, lingvistic si arheologic confirma ipoteza ca, in vechime, fluierul se confectiona dintr-un os al stramosului, de unde ar fi ramas expresia populara "fluierul piciorului", care desemneaza o parte componenta a corpului uman. Ulterior, osul de om a fost inlocuit cu osul cocorului si cu lemnul arborilor sacri. Adevaratul cioban se ingroapa si astazi cu fluierul in mana, iar cu glasul lui i se adreseaza prietenii cand il petrec la inmormantare. Cu glasul lui pastorul comunica insa cu oile din turma cand le pornea la pasune, cand pasteau si cand le aduna ca sa se intoarca la stana. De altfel, in mediile pastorale nimeni nu putea ajunge cioban fara sa stie a canta la fluier. Ca instrument apotropaic, fluierul era folosit pentru alungarea Ielelor la Rusalii si pentru anularea puterii strigoaielor si vrajitoarelor la Sangiorz.

Profesor Ion Ghinoiu