Luni 4 septembrie 2006

"Cine imparte, parte-si face"

Fecioara (23 august - 22 septembrie)

Sf. Mucenic Vavila, Episcopul Antiohiei; Sf. Prooroc Moise

Sf. Roza din Viterbo, fecioara

Sf. Mucenic Vavila; Sf. Moise

Sfantul Mucenic Vavila este considerat, dupa Sfantul Ignatie, cel mai vestit din vechii patriarhi ai Antiohiei. Timp de 13 ani a stat in slujba Bisericii. Imparatul Filip era crestin si savarsise un omor. Venit in Antiohia impreuna cu sotia lui a fost oprit de Sfantul Vavila sa intre in biserica, acesta amintind imparatului ca, fiind crestin, este supus unui canon de pocainta pentru pacatul sau. Filip a multumit episcopului si a ramas la usa bisericii. Urmasul imparatului Filip, Decius, este cunoscut ca fiind primul prigonitor al crestinilor, din ordinul caruia Sfantul Vavila si cei trei copii ai sai au fost ucisi.

In Romania

1541 - Instaurarea suzeranitatii Portii otomane asupra Transilvaniei, sultanul Soliman Magnificul acordandu-i lui Ioan II Sigismund sangeacul Transilvaniei;

1886 - Atentat la viata lui I.C. Bratianu, pe care liberalii l-au pus pe seama violentelor de limbaj ale ziarelor de opozitie;

1901 - Intrunire, la Cluj, a Comitetului Executiv al Partidului National Roman, care hotaraste, dupa vii dezbateri, mentinerea in continuare a partidului pe linia "pasivismului" (neparticiparea la viata politica);

1919 - Infiintarea la Bucuresti a Societatii "Opera, artistii asociati" (la 22 septembrie 1919 ia numele de Societatea lirica romana "Opera"), care a stat la baza Operei Romane de Stat (din decembrie 1921); primul director: Scarlat Cocarascu. Debutul are loc la 17 martie 1920, in localul Teatrului National, cu spectacolul "Aida";

1958 - S-a desfasurat, la Bucuresti, prima editie a Festivalului international "George Enescu".

In lume

476 - Romulus Augustus, ultimul imparat al Imperiului Roman de Vest, este detronat atunci cand Odoacer se proclama rege al Italiei.

1241 - Regele Alexander III al Scotiei (m. 1286);

1912 - Raoul Sorban, critic de arta (m. 2006).

Astazi se implinesc 125 de ani de la nasterea regretatului nostru poet George Bacovia. Despre George Vasiliu (numele sau real) s-a spus ca e, prin formatie, un simbolist, dar isi depaseste epoca, apartinand poeziei romane moderne. Pseudonimul sau provine din limba latina Bachus via, unde insemna Calea lui Bachus, dar se afla intr-o stransa legatura si cu orasul sau natal, Bacau. Studiile elementare si secundare le-a facut in orasul de pe Bistrita, iar cele superioare, de Drept, la Bucuresti si la Iasi. Nu a profesat avocatura, ci a fost un mic functionar, traind din greu si dedicandu-se poeziei. A fost hartuit mereu de boala, fapt reflectat in versurile sale sumbre. In 1928 se casatoreste cu Agatha Grigorescu si se muta la Bucuresti, unde sotia sa era profesoara. A debutat in Literatorul lui Macedonski, insa primul volum, "Plumb", apare in 1916, fiind premiat de Ministerul Artelor. Celelalte carti poetice apar destul de rar: "Scantei galbene" (1926), "Comedii in fond" (1936). Versurile sale sunt profund originale, creand asa-numita atmosfera bacoviana. Ploua mereu, frunzele cad, corbii strabat vazduhul, pe strada trec procesiunile funebre, decorul banal, amantii sunt bolnavi, copiii subrezi, cadavrele se descompun, pretutindeni e planset, tuse, agonie, moarte. Bacovia s-a stins in locuinta sa din Bucuresti in 1957.

In societatea traditionala oamenii isi comunicau discret varsta prin imbracamintea purtata (piese specifice de port, culoare), prin podoabele capului si pieptanatura (modul de impletire a parului, purtatul carpei, al broboadei sau basmalei; tunsoarea, purtatul chicii si a mustatii) si prin statutul social al individului (intrarea in sezatori, in cetele de feciori si de colindatori, in hora satului etc.). Albul domina imbracamintea primei parti a copilariei. Treptat, isi faceau aparitia culorile vii, in special rosul, care deveneau din ce in ce mai aprinse in preajma casatoriei. Dupa casatorie culorile pieselor de imbracaminte deveneau mai sobre si se reduceau, la cumpana dintre maturitate si batranete, la alternanta alb-negru, una dintre primele solutii cromatice folosite de om. Spre apusul vietii culorile se sting in alb. Printr-un sistem ingenios de semne se comunicau obstii si evenimente considerate astazi de stricta intimitate, cum ar fi intrarea in starea de sarcina si altele. Codul de apreciere a varstei era unitar in cadrul aceleiasi comunitati, dar varia de la zona la zona si, uneori, de la sat la sat. (Profesor Ion Ghinoiu)