x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Marţi 15 ianuarie

0
Autor: Ramona Vintila 15 Ian 2008 - 00:00

Este ziua 15 a anului Au mai rămas 350 de zile

Este ziua 15 a anului

Au mai rămas 350 de zile

 

Soarele

Răsare la 7:49

Apune la 17:01

Luna

Răsare la 10:59

 

 

Primul pătrar (Luna în creştere) 17 ianuarie

Lună plină 24 ianuarie

Ultimul pătrar (Luna în descreştere) 31 ianuarie

Lună nouă 7 februarie

 

Sărbătoare creştină

 

Astăzi, creştinii îl prăznuiesc pe Sfântul Părinte Pavel Tebeul.

A trăit pe vremea lui Deciu şi a lui Valerian, prigonitorii creştinilor. Era de neam din Egipt, din Teba de jos, şi, înţelegând că cumnatul său vrea să-l vândă ca să-i poată opri partea cuvenită din averea părintească, a fugit în munţi. Aici şi-a schimbat teama de prigonitori în dor de călugărie. Intrând într-o peşteră, din adâncul pustiului, şi-a petrecut toată viaţa în pace şi în înlăturarea tuturor dorinţelor şi a trecut către Domnul la adânci bătrâneţi. Pavel a fost cel dintâi care a cutezat să meargă până în adâncul pustiului, unde şi-a îndelungat nevoinţele până la o sută treisprezece ani, după ce părăsise de tânăr grijile lumeşti.

 

Calendar creştin-ortodox

Cuvioşii Pavel Tebeul şi Ioan

Colibaşul

 

Calendar romano-catolic

Sf. Paul, primul pustnic

 

Calendar greco-catolic

Sf. Pavel Tebanul şi Ioan Colibaşul, călugări

 

S-a întâmplat azi

 

În România

1595 – O nouă ciocnire între detaşamentul fraţilor Buzeşti şi tătari, încheiată cu risipirea celor din urmă. În ciuda acestui eşec, turcii şi tătarii fac joncţiunea la Şerpăteşti. Tabăra turco-tătară este atacată prin surprindere de paharnicul Manta (23 ianuarie);

1870 – Notă a ministrului de Externe, Nicolae Callimachi-Catargi, adresată Marilor Puteri, prin care se cere recunoaşterea oficială a denumirii de România, folosită deja în actele interne, potrivit Constituţiei din 1866 şi uitilizată chiar în străinătate, în mai multe împrejurări solemne. De fapt, Puterile garante, cu excepţia Marii Britanii şi Imperiului Otoman, începând din 1870, vor folosi curent termenul de “România” în relaţiile cu statul român;

1883 – Apare la Iaşi revista Recreaţii ştiinţifice (până în 1889), având o contribuţie importantă la dezvoltarea ştiinţelor matematice în România.

 

În lume

1582 – Rusia cedează Letonia şi Estonia Poloniei;

1759 – Se deschide The British Museum.

 

Născuţi la 15 ianuarie

1919 – Boris Cazacu, lingvist şi filolog (m. 1987);

1937 – Valeriu Cristea, critic şi istoric literar (m. 1999).

 

Click istoric

Astăzi se împlinesc 158 de ani de la naşterea marelui nostru poet Mihai Eminescu. Îşi petrece copilăria la Botoşani şi Ipoteşti, în casa părintească. 1866 este anul primelor manifestări literare ale lui Eminescu. Debutează în revista Familia, a lui Iosif Vulcan, cu poezia “De-aş avea”. Iosif Vulcan îi schimbă numele din Eminovici în Eminescu. În 1877 se mută la Bucureşti, unde până în 1883 este redactor, apoi redactor-şef la ziarul Timpul. Desfăşoară o activitate publicistică excepţională, care-i ruinează însă sănătatea. În această perioadă scrie marile lui poeme (seria “Scrisorile”, “Luceafărul” etc.). Se stinge din viaţă în 1889. Este înmormântat la cimitirul Bellu.

 

Credinţe populare, tradiţii, semne

Dacă în Univers nu există ceva neadăpostit de altceva, atunci şi sufletul, indiferent cum este acesta definit de teologi, filosofi, biologi etc., trebuie să aibă un lăcaş. Metoda de a-ţi forma o imagine generală despre o persoană prin iscodirea adăpostului pe care aceasta îl locuieşte este bine definită de proverbele şi zicătorile populare: chipul omului este oglinda sufletului; după faţă şi sufletul; inima omului i se citeşte pe faţă; după coajă cunoşti pomul şi după haină omul etc. Studiind pe dinafară trupul, îmbrăcămintea, casa de locuit etc., românul îşi face o primă impresie despre sufletul adăpostit de acestea. O tehnică asemănătoare foloseşte şi medicul când pune un prim diagnostic asupra disfuncţionalităţilor interne ale pacientului după aspectul şi culoarea feţei, temperatura externă a corpului, exprimarea gândurilor prin vorbire, mers, gesturi etc. Studiind pe dinafară adăpostul, îţi poţi face o impresie generală despre cel care îl locuieşte. Metoda este valabilă pentru observarea cărărilor sufletului în existenţă, postexistenţă (sicriul, mormântul, cimitirul, lumea de dincolo) şi preexistenţă (uterul, placenta sau casa copilului, pântecele matern). Adăposturile sufletului, care pot fi infinit de mici (particulele subcuantice) sau infinit de mari (galaxiile, roiurile şi superroiurile galactice), se înghit unele pe altele după principiul peştele cel mare înghite peştele cel mic. (Profesor Ion Ghinoiu)

Citeşte mai multe despre:   calendar,   ianuarie

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de