Marţi 22 iulie 2008

Este ziua 204 a anului - Au mai rămas 162 de zile

Este ziua 204 a anului

Au mai rămas 162 de zile

Soarele:

Răsare la 5:52

Apune la 20:51

Luna:

Răsare la 22:43

Apune la 10:05

Ultimul pătrar (Luna în descreştere):

25 iulie

Lună nouă:

1 august

Primul pătrar (Luna în creştere):

8 august

Lună plină:

17 august

Sărbătoare creştină

Sfînta Maria Magdalena, sărbătorită astăzi de creştinii ortodocşi, romano şi greco-catolici, a fost ucenică şi mironosiţă a lui Hristos. Înainte de a-L cunoaşte, ducea o viaţă în desfrîu. Aflînd că Iisus Hristos ajunsese pînă în ţinutul ei şi că atrăgea mulţimi după El, prin minunile pe care Le săvîrşea, plină de speranţă, ea alergă spre El şi îi ceru să o conducă pe calea vieţii veşnice. Maria Magdalena a rămas cu Iisus în momentul răstignirii Lui şi I-a uns trupul cu miresme cînd a fost pus în mormînt. Ea a văzut cea dintîi Învierea. Moaştele sfintei au fost puse în Mănăstirea Sfîntului Lazăr, în care i se face şi soborul în toţi anii.

Calendar creştin-ortodox

Sf. Mironosiţă întocmai cu Apostolii Maria Magdalena; Cuv. Muceniţă Marcelia

Calendar romano-catolic

Sf. Maria Magdalena

Calendar greco-catolic

Sf. Maria Magdalena cea întocmai cu Apostolii

Proverbul zilei:

"Să fii cît de sărac, numai să ai bani (mulţi)"

"Proverbele Românilor", Iuliu A. Zanne/Ed. Scara

S-a întîmplat azi

În România

1861 – Fuzionarea, pe baza "Regulamentului şcolii militare din Bucureşti", a celor două şcoli militare din Iaşi şi din Bucureşti. Deschiderea oficială a cursurilor are loc în 1862, în prezenţa domnitorului Al.I. Cuza, care declară: "Sînt fericit de a prezida astăzi inaugurarea unei singure şcoli militare a României, unde pentru întîia oară se găsesc împreună elevi de dincoace şi de dincolo de Milcov. Acesta consacră odată mai mult unirea nedespărţită a românilor";

1924 – Se adoptă un nou tarif vamal protecţionist, care prin calcularea taxelor vamale în lei-aur (încasarea făcîndu-se în lei-hîrtie, pe baza unui raport prestabilit), întăreşte protejarea industriei (intră în vigoare la data de 1 august 1924).

În lume

1812 – Războiul napoleonian: Forţele britanice conduse de Arthur Wellesley (mai tîrziu Duce de Wellington) înfrîng trupele franceze lîngă Salamanca, Spania;

1942 – Începe deportarea sistematică a evreilor din Ghetoul Varşoviei în lagărul de concentrare de la Treblinka ("Acţiunea Reinhardt").

Născuţi la 22 iulie

1510 – Alessandro de Medici, Duce al Florenţei (m. 1537);

1932 – Oscar De la Renta, designer de modă.

Click istoric

Astăzi se împlinesc 552 de ani de la victoria obţinută de Iancu de Hunedoara la Belgrad în faţa armatei otomane conduse de Mahomed al II-lea. Iancu de Hunedoara s-a implicat ferm pentru refacerea sistemului politic şi militar comun al Ţărilor Române. În bătălia de la Belgrad, conducătorul a fost sprijinit de oştiri din cele trei Ţări Româneşti, precum şi de cruciaţii lui Ioan de Capistrano. În urma luptei, Iancu de Hunedoara a ieşit învingător, iar Mahomed al II-lea a fugit, lăsînd în urmă o pradă imensă. Papa Calixt al III-lea a lăudat "pînă deasupra stelelor" numele ilustrului voievod român, ca pe al unuia dintre "cei mai slăviţi oameni care trăiseră atunci în lume".

Credinţe populare, tradiţii, semne

Frăsinelul, plantă din familia Rutaceae cu flori albe sau trandafirii şi miros balsamic, care creşte prin locuri aride, pe lîngă păduri şi tufişuri, este invocat de descîntătoare să alunge Ielele şi relele aduse oamenilor. Întrucît uleiul degajat în zilele toride şi liniştite ale verii se aprinde, înconjurînd-o cu o aureolă luminoasă, frăsinelul se numeşte şi floarea focului. Suferinzii de slăbiciune şi ameţeli se scăldau în apa în care s-a pus frăsinel. Macerat în rachiu de drojdie, frăsinelul se folosea pentru tratarea epilepticilor. În Banat, în noaptea de Todorusale, cînd se credea că Ielele rupeau vîrful frăsinelului, lăsîndu-l fără leac şi miros, cei "luaţi din Iele" (ologiţi) şi bolnavii de epilepsie se culcau în locurile unde creştea miraculoasa plantă. În Oltenia, bolnavii erau urcaţi în căruţe în ajunul unei zile de Sf. Gheorghe, Sînziene, Ispas şi duşi la locurile unde creştea frăsinelul. Acolo erau culcaţi pe pămînt în ordinea sosirii şi se puneau la rădăcina frăsinelului cules pentru vindecarea bolnavilor diferite ofrande. Dimineaţa se prorocea soarta bolnavului după unele semne lăsate de frăsinelul pus într-un vas cu apă. Este consemnat şi obiceiul mesei rituale, încărcată cu daruri (colac, rachiu, vase de lut, tămîie), unde descîntătoarea invoca frăsinelul să schimbe hotărîrea luată de Ursitoare la naştere bolnavului (Niţu, 1999, 91-93).

Profesor Ion Ghinoiu