x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Calendar Marţi, 30 septembrie 2008

Marţi, 30 septembrie 2008

de Mihai Stirbu    |    Ramona Vintila    |    30 Sep 2008   •   00:00
Marţi, 30 septembrie 2008

Este ziua 274 a anului • Au mai rămas 92 de zile




• Este ziua 274 a anului
• Au mai rămas 92 de zile


Soarele:

Răsare la 7:12
Apune la 18:58
Luna:
Răsare la 8:21
Apune la 19:01
Primul pătrar(Luna în creştere):
7 octombrie
Lună plină:
14 octombrie
Ultimul pătrar(Luna în descreştere):
21 octombrie
Lună nouă:
29 octombrie


Proverbul zilei:

"Cu dreptatea nu mergi departe"
"Proverbele Românilor", Iuliu A. Zanne/Ed. Scara


Sărbătoare creştină

Sfântul Sfinţit Mucenic Grigorie Luminatorul, Episcopul Armeniei, este pomenit astăzi. S-a născut în jurul anului 240 şi era persan. Fiind descoperit că e creştin de domnitorul Tiridat, a fost supus la multe chinuri, dar din toate a scăpat viu cu ajutorul lui Dumnezeu. După aceea, aflând Tiridat că sfântul este fiul lui Anac, care cu înşelăciune omorâse pe tatăl său, i-a legat mâinile şi picioarele şi l-a aruncat într-o groapă adâncă. Sfântul a trăit acolo 15 ani, fiind hrănit în taină de o femeie văduvă. Împăratul Tiridat a înnebunit, dar, în urma unui vis avut de sora sa, l-a eliberat pe Grigorie şi astfel s-a însănătoşit.

Calendar creştin-ortodox
Sf. Sfinţit Mucenic Grigorie Luminatorul, Episcopul Armeniei; Sf. Mc. Ripsimia şi Gaiani
Calendar romano-catolic
Sf. Ieronim, mucenic
Calendar greco-catolic
Sf. Grigore Iluminatorul, arhiepiscopul armenilor


S-a întâmplat azi

În România

1496 – Ştefan cel Mare termină zidirea bisericii cu hramul "Sfântul Nicolae" din Popăuţi, reprezentativă pentru arhitectura epocii sale;
1857 – Lucrările Adunării ad-hoc a Ţării Româneşti, cu participarea a 28 de mari proprietari, 14 mici proprietari, 20 de deputaţi orăşeni şi 15 deputaţi ţărani, sub preşedinţia formală a mitropolitului şi cea efectivă a vicepreşedintelui Nicolae Golescu. Constantin A. Kretzulescu prezintă o rezoluţie, care cuprinde cereri asemănătoare rezoluţiei moldovene;
 1943 – Din dispoziţia mareşalului Ion Antonescu, ataşatul militar la Ankara, col. Traian Teodorescu, ia contact cu omologul său britanic, generalul A.C. Arnold, căruia îi transmite că, dacă forţele anglo-americane sosesc în România, el pune la dispoziţie 42 de vagoane de aur, două vagoane de valută, 400 de vagoane de grâu şi 300 de vagoane de porumb.


În lume

1895 – Madagascar intră sub protectorat francez.


Născuţi la 30 septembrie

1898 – Renée Adorée, actriţă(m. 1933);
1968 – Monica Bellucci, actriţă.


Click istoric

Tudor Arghezi a publicat, la 30 septembrie 1943, pamfletul "Baroane", îndreptat împotriva ambasadorului Germaniei fasciste la Bucureşti, Manfred von Kilinger. Articolul apare în ziarul Informaţia zilei, sub genericul "Bilete de papagal". Publicaţia este imediat confiscată, iar Arghezi este trimis în lagărul de la Târgu-Jiu. "Baroane" a fost precedat de o serie de tablete, pamflete usturătoare, care-i vizau pe nemţi. În 1955, scriitorul este ales membru al Academiei, în 1957 obţine Premiul de stat şi candidează cu succes la alegerile de deputaţi pentru Marea Adunare Naţională.


Credinţe populare, tradiţii, semne

În mitologia românească, căpcăunii sunt monştri antropofagi cu cap de câine, cu un ochi în frunte şi cu unul în ceafă, care au trăit prin peşteri şi păduri întunecate sau ar fi venit dinspre răsărit, pustiind pământul. Adesea erau asociaţi cu tătarii şi turcii care prădau în Evul Mediu ţinuturile de la Dunărea de Jos. În unele informaţii sunt înfăţişaţi ca oameni mici, negri şi
cu nasul turtit (Moldova Centrală). Ei ar fi fost stârpiţi de uriaşi, de apele potopului sau ar fi plecat peste Dunăre, în ţara turcească. Ei îi mâncau pe oameni după ce îi jupuiau de piele şi le sugeau sângele, iar pe copii, după ce îi frigeau în cuptor. O legendă, cu mai multe variante, descrie vicleşugul prin care o fată, prinsă şi îngrăşată cu miez de nucă de mama căpcăunilor, ca să fie apoi mâncată, scapă înainte de a fi băgată în cuptor. La comanda babei, "Ţup, fată, pe lopată!", aceasta se preface că nu ştie cum să procedeze şi îi răspunde: "Sai, babă, şi-mi arată!". Întorşi acasă, căpcăunii şi-au mâncat propria mamă, fără să ştie ce s-a întâmplat. Fata, orientându-se după Calea Robilor, se întoarce cu bine acasă.
Ca termen, căpcăunii sunt cunoscuţi de românii de pretutindeni, iar ca reprezentări mitice antropofage, în ţinuturile pericarpatice.
  • Profesor Ion Ghinoiu

×
Subiecte în articol: calendar