Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
O vibraţie unică, un intelectual şi un artist autentic. Mircea Drăgan este regizorul care adună, consolidează, cimentează. Măsura gândului său nu a umbrit niciodată comunicarea cu spectatorii săi, delicateţea cu care i-a tratat. A făcut pentru cinematograful românesc mai mult decât s-a văzut şi decât se ştie. Mircea Drăgan a intuit exact valoarea filmului, a avut o viziune asupra oamenilor şi timpului. Concepţia sa despre filmul istoric a fost întotdeauna justă, corectă. A ecranizat scene importante, inovatoare, momente de viraj care au atras mereu spectatorii în sala de cinematograf. Înainte vreme, patriotismul era sentimentul care ne înfrumuseţa sufleteşte, ne făcea mai buni, mai înţelegători, iar aceste filme istorice asta scoteau mereu în evidenţă. Mircea Drăgan împlineşte astăzi 80 de ani. Jurnalul Naţional îi urează "La mulţi ani!".
"Iubesc cel mai mult filmele pe care nu le-am făcut"
"Atac în bibliotecă" i-a provocat o noapte de nesomn, deoarece şi-a dorit mult să-l regizeze. Au urmat discuţiile febrile între autor şi regizor. Proiectul a căzut. Forurile superioare nu şi-au dat avizul. Un film poliţist n-avea ce căuta în perioada comunistă. După alţi 10 ani, proiectul devenea realitate. A fost nevoie de o revoluţie pentru asta. Mircea Drăgan a însemnat mult pentru carierele multor actori români. În anii din urmă, deloc puţini la număr, din păcate, nu a mai filmat nimic şi, evident, doare. Orice artist care vrea să se destăinuie pe marea pânză albă şi nu poate simte această durere. "Nu vreau să vorbesc cu nimeni. M-am săturat de tot ce se întâmplă. Ce să vă spun? Împlinesc 80 de ani. Ce planuri să-mi mai fac la 80 de ani? Ce filme mi-au rămas la suflet din toată cariera mea? Cele pe care nu le-am făcut. Pe ele le iubesc cel mai mult. Nu am fost lăsat să mai fac filme, tot ceea ce-mi doream mai mult, deci ce să spun? Cred că ziarul dumneavoastră este singurul pe care-l mai citesc. A rămas unic în peisaj. Vă mulţumesc că v-aţi amintit, că v-aţi gândit la mine, dar nu am ce să spun! Dacă vreţi ca oamenii să ştie despre mine vă rog să le spuneţi să vadă filmele pe care le-am făcut. Ele vorbesc mult mai bine decât mine!" Mircea Drăgan s-a născut la 3 octombrie 1932, la Gura Ocniţei. A terminat IATC în 1955 ca şef de promoţie la secţia Regie. A debutat în 1957, cu filmul "Dincolo de brazi", şi apoi a regizat "Setea", după romanul lui Titus Popovici, şi "Lupeni 29". Din 1964 a început să predea arta regizorală la IATC, la secţia de regie film, devenind mai târziu rector al acestei instituţii. "Neamul Şoimăreştilor", "Columna", "Brigada Diverse în acţiune", "BD în alertă", "BD la munte şi la mare", "Fraţii Jderi", "Ştefan cel Mare", "Cuibul salamandrelor", "Aurel Vlaicu", "Plecarea Vlaşinilor", "Cucoana Chiriţa" şi "Chiriţa la Iaşi" sunt doar câteva dintre filmele care au rămas în sufletele românilor. Mircea Drăgan nu a agreat niciodată artificialul, superficialitatea. A încercat, de-a lungul timpului, cam toate genurile cinematografice. Cu toate criticile şi loviturile sub centură, nemeritate de multe ori, a avut şi are o putere lăuntrică incredibilă, iar filmele sale într-adevăr vorbesc despre omul Mircea Drăgan, aşa cum este el.
