x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Calendar Muntele credinţei. Un Paşte catolic pe Saint-Honorat

Muntele credinţei. Un Paşte catolic pe Saint-Honorat

de Tudor Cires    |    30 Mar 2013   •   00:03
Muntele credinţei. Un Paşte catolic pe Saint-Honorat

Au trecut câţiva ani de-atunci, dar mai păstrez, încă, în amintire, liniştea sfântă a insulei călugărilor, cu esenţele ei de palmier şi smirnă pătrunzând în nări, la vecernie, amestecându-se, în aerul pur, cu vocile corului bărbătesc sub bolta gotică a catedralei.

Eram în sudul Franţei, pe Saint- Honorat, de Paşte, pe peticul acela de pământ în care 21 de fraţi benedictini poartă, fiecare, numele Marie (Maria) dar numai pe unul singur îl cheamă Marie... Paques (Paşte). Să fi fost, acesta din urmă, cel care vede, primul, de Înviere, focul sacru născut din fulgerul ce fecundează tăcerea, întunericul mistic?       
                                            
Istoria insulei  începe în secolul al V-lea, când Sf. Honorat creează comunitatea călugărilor din care vor face parte, cu timpul, între alţii, Sf. Patrick, Sf. Maxime, Sf. Hilaire. În timpul Revoluţiei Franceze, viaţa monahală a fost oprită, iar insula a fost vândută actriţei Blanche Sainval, care a transformat-o în reşedinţă pentru recepţii. Stareţul de astăzi al mânăstirii, abatele Vladimir, are legătură cu România, fiindcă a fost botezat de părintele teolog de origine română Vladimir Ghika, martir al creştinismului, mort în închisorile comuniste din ţară. Abatele Vladimir mi-a povestit cum, în copilărie, a vizitat, cu părinţii săi, România, amintindu-şi un oraş aparte: Drobeta Turnu-Severin...

Acest episod de pe insula Saint-Honorat mi-a revenit în minte odată cu anunţul că papa Francisc a autorizat, joi, beatificarea a 63 de catolici, majoritatea foste victime ale războiului civil din Spania, ale nazismului şi comunismului. Anchetele cu privire la viaţa şi moartea virtuoase ale acestor viitori preafericiţi au fost începute cu mulţi ani înaintea alegerii noului papă. Printre cei care vor fi beatificaţi se numără Monseniorul Vladimir Ghika (1873-1954), prinţ român de origine ortodoxă care s-a convertit la catolicism şi care a lucrat mult în serviciul diplomatic al lui Pius XI, după ani petrecuţi la Paris. Monseniorul s-a reîntors, în timpul celui de-al doilea război mondial, în România, pentru a-i ajuta pe refugiaţii polonezi care încercau să scape de invazia nazistă. Arestat în 1952 de poliţia comunistă, i s-a intentat un simulacru de proces şi a murit în închisoare.

Mi s-a părut providenţială vestea beatificarii Monseniorului, făcută, parcă să înteleg mai bine clopotul Învierii de pe Saint-Honorat, pe prietenul nostru, fratele cu nume pascal, Marie Paques, pe abatele Vladimir, botezat după numele lui Vladimir Ghika... Şi respiraţia lui Dumnezeu ,simţind-o, şi-acum, deasupra acestor nemuritoare amintiri.


×