Povestea Calendarului Roman: Sărbători la început de Ianuarius

La 13 ianuarie, romanii c­e­le­brau Dies Jovis Statoris, sarbatoare inchinata lui Jupiter care, in calitate de Stator, i-a tinut pe romani in lupta si i-a imbarbatat sa nu fuga de ina­mic

Calendarul roman avea felurite forme si intelesuri. Existau calendare co­merciale, pentru administrarea averi­lor, cetatenesti si private, precum si un calendar al sarbatorilor de peste an. Acesta din urma, fiind conside­rat obiect de cult, era administrat de pontifici (preoti) si, prin urmare, "regularizat" tot de ei. Fiind alesi de patricieni, preotii nu pierdeau nici o ocazie de a li se arata indatorati, modificand calendarul in favoarea nobililor boieri ori de cate ori era cazul. De multe ori preotii bateau palma chiar si cu consulii, facand anul mai lung sau mai scurt in functie de cat de prieteni erau. Asa se explica faptul ca in anul 47 i.Hr. 1 ianuarie a cazut pe 13 octombrie... si pentru ca "pontificii au luat parte in partidele de stat si anul a ajuns in confuziunea cea mai mare", Iuliu Cezar a reformat calendarul dupa model oriental un an mai tarziu. Pana la el, calendarul se tinea secret inaintea plebeilor, intercalarile de zile erau greu de urmarit, iar toata lumea stia ca principiile politice le detronau pe cele astronomice.

Taranii romani, la fel ca si cei de pe la noi, isi aveau propriul calendar, un calendar al muncii campului, guvernat de solstitii si echinoctii, un calendar al zanelor si al zeilor, al datinilor si al ceremonialurilor mostenite si implinite an dupa an. Si anul incepea pentru ei sub auspiciile zanei Strenia, din a carei dumbrava aduceau ramuri de laur pentru a le darui in semn de belsug, noroc si bucurie. Zana Victoria era si ea prezenta la inceput de an nou, prin­tre cadourile traditionale cele mai pretuite numarandu-se lampile de lut sau metal cu figura ei tinand in mana o inscriptie cu textul: "Annum Novum Faustum Felicem Tibi". Se pare insa ca imparatul Traian nu s-a multumit cu protectia celor doua zane si a ridicat un templu Fortunei, zeita sortii si a norocului, stabilindu-i sarbatoarea tot in ziua Anului Nou...

In calendarul roman, in plina perioada a calendelor, ziua de 3 ia­nuarie poarta numele de Vota si ii este inchinata imparatului si clasei dominatoare. "Afara de ziua nasterii si ziua inceperii domnirii, sub August imparatul s-a introdus si «vota», care, cu incetul, a devenit o sarcina grea a imparatiei. August a fost restituitorul pacii si ordinii bune, si mantuitor in lipsa, si pentru aceasta, la toata oca­ziunea a reintoarcerii, reinsanatosirii etc. i se facea «vota», i se dadeau daruri ca semne de bucurie" (At.M. Marienescu). Pretorii, dregatorii pu­blici si nobilii se intreceau in daruri scumpe, sacrificiile erau la mare pret, jertfindu-i-se lui Jupiter un taur cu coarne aurite, petrecerile erau fastuoase si excesive. "Vota pro salute principis", fagaduinta pentru sa­na­tatea si fericirea Imperatorului, de­votament si iubire neconditionata pentru el...

Data de 9 ianuarie aducea romanilor Zilele Agonaliei, in care erau sacrificati berbeci zeilor protectori ai Statului, Jupiter si Ianus, iar doua zile mai tarziu, pe 11 ianua­rie, calendarul consemna o dubla sarbatoare: Carmentalia si Juturnalia. Carmenta era o zana a divinatiei si tamaduirii, care vindeca, prezicea si insufletea prin apa, bautura si scalda. Era insotita de un alai de nimfe, Carmentes, "zane de apa", iar impreuna protejau femeile romane si le ajutau sa aduca pe lume prunci. Pentru aceasta, Carmentei i s-a instituit pe 15 ianuarie o a doua sar­batoare, cand era venerata ca "zana de nastere". Despre Juturna, zana izvoarelor si a raurilor, al carui templu a fost sfintit pe 11 ianuarie, se spunea fie ca era iubita lui Jupiter, care a pus-o regina peste toate apele, fie sotia lui Ianus, cu care a avut un fiu pe nume Fontu, zeul fantanilor si al apelor statatoare.

Astazi, 13 ianuarie, romanii c­e­le­brau Dies Jovis Statoris, sarbatoare inchinata lui Jupiter care, in calitate de Stator, i-a tinut pe romani in lupta si i-a imbarbatat sa nu fuga de ina­mic. "Romul i-a ridicat templu pe locul de unde se suie din via sacra in Palatin, unde romanii s-au fost adunat la bataia in contra sabinilor. M. Atiliu Regulu consulul in o lupta crancena cu samnitii inca a facut vot pentru Jupiter Stator, si a anul 460 al Romei (294 ant. Cr.) i-a ridicat templu langa circul flaminiu. Sarba­toa­rea asta s-a tinut in Idu lui Ianuarie si i s-a zis Ziua lui Joe Statoriul. I s-a sacrificat un taur. Acest cult s-a la­tit si in provinciile romane, romani­zate." (Atanasie Marian Marienescu – "Cultul pagan si crestin. Sar­batorile si datinile romane vechi")